Ce gândeşti seara ca să ai o zi… bună?

loading...

searaNoi credem că este inofensiv obiceiul de a vedea un film de groază sau unul foarte tulburător din punct de vedere emoţional seara , chiar înainte de a adormi. Credem că nu are im­por­tanţă dacă citim o carte sau alta, dacă ne aşezăm în pat cu gândurile rătăcite la dureri şi suferinţe din trecut ori la problemele care ne-au fră­mântat în timpul zilei… Dar dacă ele ar fi complet inofensive şi lipsite de importanţă, de ce ne-am trezi în anumite dimineţi mai obosiţi decât am adormit? De ce ne-ar prin­de un vârtej de gânduri negre de în­da­tă ce ni s-au deschis ochii şi de ce starea aceasta a dimineţii ne-ar în­soţi toată ziulica, făcând ca lumea în­treagă să se transforme, ca într-o scenă magică, în ceva la fel de dezgustător ori de deprimant ca şi sta­rea noastră interioară?

Se poate spune că ziua începe în cursul serii precedente. Orice fel de gânduri, de idei, de sentimente sau trăiri avem seara înainte de a adormi sunt percepute de fiinţa noastră ca… reale. Nu contează dacă ne gândim la trecut sau la ceva ce nu s-a întâmplat niciodată, la ziua de ieri sau la o situaţie nerezolvată; când gândim, pentru corpul nostru totul este înregistrat ca fiind… acum. Putem înţelege acest lucru extraordinar de uşor făcând un exerciţiu sau amintindu-ne de câte ori l-am făcut inconştient. Ne amintim o scenă dureroasă sau frumoasă din viaţa noastră. Vom observa că min­tea urmăreşte scena până acolo unde ne dăm seama că ne duce prin hă­ţişuri şi comentarii stranii, în timp ce corpul începe să resimtă emo­ţiile… acum. Suferim, ne este teamă, ne îngrijorăm, ne simţim mâhniţi, iubim, ne bucurăm, ne întristăm, ne simţim cuprinşi de pace ori de orgoliu, de mânie sau de frustrare numai la amintirea simplă a unui eveniment.

Viaţa interioară continuă să se desfăşoare… acum, indiferent când ar fi fost evenimentul pe care ni-l amintim. Fantastic este faptul că viaţa interioară, cu emoţii, cu sentimente şi gânduri este tot acum, la fel de vie, chiar dacă ne gândim la un eveniment care nu s-a întâmplat. Este de la sine înţeles că am putea da mai multă atenţie oricărui lucru pe care îl facem sau îl gândim seara, îna­in­te de a adormi, pentru a face din ziua următoare una… cel puţin mul­ţu­mitoare. Pentru că, în timpul somnului, viaţa… continuă, în vreme ce conştienţa noastră este suspendată. Memoria celulară prelucrează in­formaţiile primite, le asamblează, le aşază cap la cap şi aşa… ne tre­zim cu mintea şi trupul în vârtej în ziua următoare, eventual după un pe­ri­plu prin vise… stranii. Poate că ar fi util pentru fiecare dintre noi să per­se­verăm în a ne oferi mai puţine ocazii de tulburare a energiei, adormind cu gândul la anumite lucruri fru­moase ori împăcaţi cu lumea şi cu noi înşine. După o adormire în pace, vom fi în stare să salutăm ziua care începe şi să generăm în jurul nostru o atmosferă de căldură, de bucurie şi de încredere.

Trăim ce gândim, ce ne emo­ţi­o­nea­ză, ce ne amintim, ce n-a existat şi facem aceasta în fiecare moment de acum. Atunci, ce alegem noi să experimentăm acum? Speranţă, iubire, frumuseţe sau inversul lor? Alegem să vedem seara un film dramatic sau diferite poveşti tragice ale vieţii de zi cu zi, să introducem în subconştient sugestii tulburătoare şi să ne trezim în fiecare zi posaci, deprimaţi sau nefericiţi? Oare n-am putea să ne jucăm cu un copil, cu un câine, să vorbim cu o persoa­nă agreabilă, să ne amintim ceva frumos din viaţa noastră şi să gân­dim că ziua următoare ar putea fi mă­car un pic mai bună decât cea de ieri? Sigur că putem, dar trebuie să alegem aceasta. Să adormim în su­ne­tele unor melodii preferate, în com­pania unei persoane dragi (chiar dacă ea lipseşte fizic; ar fi în­deajuns doar să ne gândim la fiinţa dragă, căci efectul gândului este la fel de puternic ca şi prezenţa). Să adormim cu gândul la o zi frumoasă ce va veni şi asta ne va da elan şi chiar ne va crea o zi… mai frumoasă!

(Maria Timuc)

Loading...

Lasă un răspuns