Cum să curatati deseurile din viata voastră

Loading...

561808_10150982598527538_348686520_nPentru a practica mintea începătorului, trebuie să curatati gunoiul din viaţa voastră. La nivelul şarpelui, asta înseamnă să vă goliţi dulapurile de tot ce e nefolositor şi de toate „obiectele de colecţie” de care ştiţi că nu aveţi nevoie, dar de care nu prea aţi vrut să scăpaţi. (După ce muriţi, oricum copiii voştri le vor arunca.) Aceste lucruri adunate vă ţin legaţi de trecut – animalul împăiat pe care l-aţi primit când eraţi mici, vesta de bumbac rămasă prea mică şi pe care oricum nu mai aveţi ocazia s-o purtaţi… şi aşa mai departe. Puteţi să vă amintiţi plăcerea acestor experienţe, dar fără simbolurile palpabile care vă umplu dulapurile.

Aruncaţi lampa aceea care nu v-a plăcut niciodată şi care reprezintă stilul de viaţă pe care aţi crezut că trebuia să-l aveţi, în anii voştri de burlăcie. Lepădaţi-vă de toate cărţile pe care aţi simţit că ar trebui să le citiţi într-o bună zi şi care nu vă mai interesează. Acceptaţi să eliberaţi aşteptările pe care le-aţi avut de la voi înşivă şi înţelegeţi că acum aţi făcut cu totul alte alegeri.

Curatati-vă podul, pivniţa şi supraîncărcatele etajere şi rafturi pentru CD-uri. Lepădaţi-vă de credinţa că trebuie să continuaţi să păstraţi orice obiect care ar putea „valora ceva”. Daţi-le celor mai puţin norocoşi, mai degrabă decât să vă agăţaţi de iluzia că, posedând cât mai multe obiecte, aveţi mai multă siguranţă şi prosperitate.

Transformaţi-vă casa, biroul, maşina, dulapul şi mintea în spaţii de mare simplitate. La nivelul jaguarului, practicăm mintea începătorului prin renunţarea la credinţele limitate despre lipsă, abundenţă, intimitate şi valoare de sine. în cele din urmă, ne dăm seama că orice credinţa ne limitează şi le aruncăm pe toate la coşul de gunoi. Atunci dezvoltăm o relaţie ipotetică cu lumea, evaluând utilitatea fiecărei noţiuni pe care o avem. înţelegem că „a crede înseamnă a vedea” şi că universul va valida fiecare credinţă pe care o avem despre natura realităţii.

La nivelul sacrului, mintea începătorului înseamnă să nu ne identificăm cu gândurile noastre. Din perspectiva păsării colibri, înţelegem că fiecare gând este o afirmaţie care întăreşte un model mental subconştient, despre natura realităţii. Când încetăm să ne mai identificăm cu gândurile noastre, ego-ul se dizolvă – pentru că el izvorăşte din credinţa ca gândesc, deci exist. Trebuie să luăm fiecare credinţă pe care o avem despre natura realităţii noastre şi să o aruncăm în foc. După ce au fost incinerate, suntem liberi să ne reinventăm pe noi înşine şi lumea noastră. Iar apoi, din perspectiva vulturului, amatorul din noi îşi găseşte adevărata iubire – Dumnezeu.

Alberto Villoldo

 

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *