Arta de a darui

loading...

 a daruiUna din cele mai mari fericiri este sa daruiesti din tot ce ai – material si spiritual.
Ceea ce avem in prezent este o reflectare a ceea ce am daruit.

Exista mai multe situatii de viata cu oameni care au bani dar nu au iubire, fericire si cauta sa le primeasca insa ei nu le primesc pentru ca nu stiu sa dea. Pe de alta parte exista oameni care cer bani si care primesc bani, insa ii pierd dupa aceea sau ii cheltuie foarte repede.

Ceea ce trebuie sa facem este ca o datorie sau ca o slujba, serviciu. Daruirea apare dupa ce am terminat programul, pentru ca incepand de aici suntem liberi sa daruim. Cand daruim dam din suflet si primim tot mai mult dupa aceea. Cand doar primim fara sa daruim, pierdem din suflet. Cu cat dai mai mult cu atat primesti mai mult. Ceea ce daruim, cum si cat, ne arata cum si ce suntem.

Cand egoul (managerul casei) zice: „gata e de-ajuns, ti-ai facut treaba trebuie sa mergi acasa, mai ai si tu viata ta si alte lucruri de facut pentru tine” trebuie sa fim constienti de pacaleala lui pentru ca a darui dupa ce ti-ai facut datoria, aici e comoara!

Cand ai o problema in viata ta intreaba-te ce si cat ai daruit si nu ce si cat ai primit!

Iata si o poveste cu un om care ajunge la poarta raiului si inainte de a intra in Rai il intreaba pe Sf. Petru daca e posibil sa vada si el cum si de ce sufera cei care au ajuns in Iad. Sf. Petru il ia cu el si deschizand o usa ii arata in acea uriasa incapere o masa intinsa pe care existau foarte multe feluri de mancare care mai de care mai apetisante si savuroase. La masa de o parte si de alta erau multi oameni care aveau linguri din lemn cu cozile foarte lungi si astfel ei nu puteau manca si de aceea sufereau. Dupa cele vazute omul nostru e luat in Rai si acolo intr-o incapere asemanatoare foarte mare exista de asemenea o masa intinsa cu multe feluri de mancare foarte bune si oamenii aveau de asemeni linguri din lemn cu cozi foarte lungi insa erau in culmea fericirii. Vazand acestea omul nostru il intreaba pe Sf. Petru cum de este posibil ca cei de aici sa fie fericiti. Sf. Petru ii raspunde : acestia au invatat sa daruiasca, ei se hranesc unul pe celalalt.

Arta de a darui este o cale catre Iluminare. A darui ca o datorie (am dat destul), este o limitare, o manifestare a ego-ului. Supraefortul de a darui dupa ce credem ca e de-ajuns ne va duce la Iluminare pentru ca vom sti unde este limita celuilalt de a primi.

Niciodata Dumnezeu nu da prea mult! Si din moment ce noi dam de la Dumnezeu, pentru ca de la El am primit, care este problema?
Daca Dumnezeu considera ca nu mai e nevoie sa daruiesti pur si simplu nu o sa mai ai ce darui pentru acea (acele) fiinta (fiinte).
Daca ai in Inima ceea ce vrei sa faci (sa daruiesti) atunci e de la Dumnezeu, asadar fa-o! daca nu o ai in Inima n-o fa!
Uneori lucruri foarte mici daruite din Inima sub inspiratia lui Dumnezeu (pentru ca noi daruim Gratia lui Dumnezeu) efectiv fac minuni in ceilalti. Alteori daruri foarte mari sunt atat de seci, reci, mentale incat nu aduc nici o modificare in ceilalti.

Iata si cateva intrebari pe care ar trebui sa ni le adresam constant:
Cate fiinte am facut eu astazi fericite? Cat de mult am daruit eu astazi?

Avem o civilizatie a datoriei, a serviciului si nu a ajutorului, a daruirii de aceea oamenii sunt asa de departe de starea de Iluminare!!! Daruirea ajuta societatea sa mearga foarte bine cu Inima si in Inima. Nivelul regulilor si al datoriei – si doar atat!!! – este o prostie deoarece ne putem intreba pe buna dreptate: care este diferenta dintre un computer si un om? Daca avem doar un program de facut atunci suntem precum calculatorul. Profesionalismul ucide umanismul. Regulile sociale – serviciul, datoria – daca e doar atat, e o conditie foarte joasa de existenta. Tendinta de a fi civilizat in societate este un atentat la evolutie, la a fi Om, a fi Iluminat! Omul este o fiinta constienta, poate darui constient, animalul are doar instincte.

Starea de umilinta ( prefer termenul de smerenie,umilinta injoseste,smerenia inalta,cuprinde in ea si recunostinta -nota admin ) se opune vanitatii si mandriei si de aceea este necesar sa fie cultivata mereu.
In cultura occidentala suntem invatati despre nevoile noastre ca oameni insa nu si despre relatiile cu ceilalti. Astazi fiecare vrea sa aiba o opinie pentru ca vrea sa zica ceva si nu pentru ca are ceva de zis. Educatia din zilele noastre face ca multi oameni sa aiba opinii si nu sa invete ceva din tacere.

In practica spirituala a face o meditatie de exemplu si de a te opri exact la fix, ce inseamna? Ti-ai facut datoria, tapasul? Daca mai faci inca 30 de minute de meditatie pentru Dumnezeu, asa pur si simplu! Atunci e vorba de spirit de Iluminare .

Daruirea nu poate fi inconstienta, ea este un act constient. Un alt exemplu: sunt cazul cand anumiti oameni pierd anumite sume de bani si dupa aceea ei zic: sa fie de sufletul lui , sau lasa ca o sa fie pentru saraci. In aceste situatii nu poate fi vorba de arta de a darui, este o pacaleala a ego-ului.

Cand avem o stare minunata, o experienta divina sa ne intrebam: cum pot darui acum? Ce am facut eu? Cu ce am contribuit eu la binele celorlalti? Ce pot darui?
Daruind rezonezi cu a primi daruri si astfel in timp vei avea in tine comoara darului Divin pe care nu o vei mai pierde niciodata. Daca ai inteligenta sau iubire daruieste cat mai mult!

Primul drept uman ar trebui sa fie de a darui! Drepturile ego-ului sunt de a primi cat mai mult. A darui este un act de sacrificiu.
Suntem provocati de viata de legea evolutiei sa dam, sa daruim chiar daca uneori este foarte greu chiar si pentru ceilalti. De exemplu Iisus in templu spunandu-le adevarul invatatilor in sinagoga si negustorilor in templu, deci Iisus le daruia cunoasterea adevarata insa nu era usor. Iertarea este un act de daruire, un abandon al ego-ului pentru a ne Ilumina.

A darui nu este un act calculat, matematic, mental ci este un act de simtire este ca o arta.

In relatia de cuplu trebuie sa invatam sa daruim si sa facem sa creasca Iubirea daruind, investind in ea si nu consumand-o, devorand-o! Relatia de cuplu este un dar de la Dumnezeu, Viata este un alt cadou de la Dumnezeu de aceea trebuie sa invatam sa daruim ceea ce avem pentru ca astfel se va amplifica Iubirea, Fericirea si Libertatea. Inspiratia , Transfigurarea sunt alte cadouri pe care trebuie sa le daruim si celorlalti. Cadoul este doar primul pas pentru a merge mai departe, pentru a creste prin el si cu el. Cand daruim trebuie sa fie nevoie, sa fie necesar aceasta. Cei ce sunt in nevoi aceia trebuie sa-i cautam pentru a le darui.

Dharma este ceea ce trebuie sa facem in aceasta viata, datoria divina, pentru ca de asta am venit aici si acum. Daruirea vine pe deasupra dharma-ei.
Osho

Loading...

Lasă un răspuns