Creatia se refera la tine.Scara emotiilor

Orice manifestare a fost mai întâi o realitate vibraţională

Uneori, prietenii noştri fizici spun, „Eh, asta nu-i cine ştie ce în ceea ce ne priveşte”, dar noi vrem să ştii că absolut tot ceea ce cunoşti tu ca fiind fizic, întreaga această realitate spaţio-temporală, pământul ce se roteşte pe orbita lui, în perfectă apropiere de alte planete, fiecare lucruşor a fost o realitate vibraţională mai întâi. Vrem aşadar să-ţi prezentăm acum, într-un fel pe care nu-l vei uita vreodată, într-un fel pe care ţi-l vei aminti în profunzime, faptul că există o realitate vibraţională care precede absolut tot ce s-a manifestat vreodată, iar mai-marele tău dimensional este în chiar mijlocul acelei realităţi. Această realitate vibraţională – realitate vibraţională, obişnuieşte-te cu această sintagmă – această realitate vibraţională precede întreaga realitate manifestată; această „realitate” pe care tu ţii morţiş să o numeşti „realitate” este o realitate vibraţională, iar noi ne referim la ea prin expresia „vortex al creaţiei”, unde toate cele pe care le-ai cerut vreodată sunt adunate şi păstrate în veşnicie pentru tine.

Eh, ce înseamnă asta pentru tine? Înseamnă că atunci când te lamentezi că nu ai suficienţi bani, pe partea cealaltă a valului se naşte belşug în bani de care Energia-Sursă devine conştientă, pe care Energia-Sursă îi percepe. Şi pe măsură ce tu te tot plângi că nu ai suficienţi bani, te menţii într-un tipar cronic ce nu îţi permite accesul la soluţia pe care o cauţi… Ştii oare că problema ce apare în focarul tău, pe măsură ce îţi trăieşti viaţa, este o vibraţie foarte diferită de soluţia ce apare în focar în acelaşi timp? Ei bine, cei mai mulţi oameni nu pricep asta. Repetăm aşadar: când viaţa îţi aduce o problemă în raza atenţiei tale, o soluţie echivalentă pe cealaltă parte a problemei vine în atenţia ta în acelaşi timp. Întrebarea e, al căruia dintre cele două vortexuri ale creaţiei eşti tu un partener cooperant? Eşti un partener cooperant al soluţiei? Ori eşti un component cooperant cu problema? Şi, dacă eşti precum cei mai mulţi dintre oameni, îţi petreci mare parte din timp continuând să practici insistenţa în problemă – ai făcut o artă din a fi rezistent, vibraţional vorbind, la ceea ce între timp ai devenit.

loading...

Şi nu e numai faptul că, atâta timp cât faci asta, ţii la distanţă banii pe care îi vrei, sau ţii la distanţă iubitul pe care îl vrei, sau ţii la distanţă condiţia fizică pe care o vrei – sau condiţia fizică pe care nu o vrei aproape de tine… cu alte cuvinte, nu e numai faptul că manifestarea e întârziată prin confuzia ta în privinţa interiorului cărui vortex îţi practici insistenţa, ci problema este că, practicându-ţi tiparul înlăuntrul acestui vortex, nu îţi îngădui prezenţa vibraţională în celălalt vortex; cu alte cuvinte, nu poţi fi perechea vibraţională a soluţiei şi a problemei în acelaşi timp. Şi vrem ca tu să înţelegi că nu e vorba numai de faptul că, atunci când simţi emoţii negative… emoţiile negative nu sunt acolo numai pentru că te privezi pe tine însuţi de banii, ori stilul de viaţă, ori iubitul, ori vitalitatea, ori veselia pe care le cauţi; e vorba de faptul că te privezi de tine însuţi.

Tu practici o rutină vibraţională care – te-a „separat” ar fi prea mult spus – care te-a înhăţat şi nu-ţi îngăduie să fii cel care eşti tu din plin.
Deci ceea la ce se ajunge este faptul că viaţa ta, în acest corp, exact aşa cum ştiai că va face, te determină, pe fiecare zi ce trece, în virtutea rostului tău de a explora viaţa – uhmmm, viaţă magnifică, fizică, spaţio-temporală – te determină să te extinzi. Şi întrebarea, pe care acest atelier vrea să te ajute să ţi-o pui şi la care să-ţi răspunzi limpede, este: vei avansa? Cu alte cuvinte, odată ce ai proiectat expansiunea, vei merge tu mai departe? Vei ţine tu pasul cu tine? Şi ştii că emoţiile pe care le simţi sunt indicatorul tău precis care-ţi arată dacă ţii pasul cu tine sau nu?

Emoţiile tale sunt indicatori vibraţionali
Vrem ca tu să înţelegi că eşti unul ce iubeşte; iar când, în experienţa vieţii tale, găseşti vreun motiv să urăşti, pe măsură ce te focalizezi asupra urii – iar noi nu spunem că inventezi; nu sugerăm că nu ar fi lucruri odioase ori detestabile cu care evident că nu ai fi de acord, sau care ţi-ar displăcea ori pe care chiar le-ai urî; ceea ce îţi spunem noi este că, atunci când te focalizezi în acel vârtej al urii, te separi de iubitorul care eşti tu cu adevărat. Şi, de fapt, sentimentul urii pe care îl simţi nu e nimic mai mult decât indicatorul acelei separări. Cu alte cuvinte, eşti unul care iubeşte, eşti unul care-şi cunoaşte pe deplin valoarea, eşti unul care-şi înţelege meritoriul, eşti unul cu poftă de viaţă, eşti incitat, interesat şi excitat, eşti o fiinţă eternă, eşti un creator măiestru – iar când, în oricare moment din realitatea ta spaţio-temporală fizică, eşti focalizat pe orice altceva, atunci trăieşti o experienţă diminuată, iar acea experienţă diminuată este simţită de tine prin interpretul tău vibraţional, care este exact emoţia pe care o simţi în acel moment.

Emoţiile tale îţi îngăduie să ştii cum se întrepătrund cele două lumi ale tale – fizică şi non-fizică; dacă se întrepătrund sau nu. Felul în care te simţi este indicatorul tău în privinţa acceptării celui care eşti tu cu adevărat – ori rezistenţa în faţa celui care eşti tu cu adevărat.

Ceea ce dorim noi este să te ajutăm să-ţi aminteşti cine eşti de fapt. Şi nu e prea greu pentru noi, fiindcă, ascultându-ne pe noi, începi să simţi rezonanţa a ceea ce eşti tu, cu alte cuvinte, fără ca măcar să ştii, te vom atrage în vortex. Te vom atrage în vortex, acolo unde vei fi în armonie cu cel care eşti tu cu adevărat – şi apoi, tot ce-ţi înşirăm aici va căpăta un sens firesc pentru tine. Poate c-ar fi trebuit să punem un avertisment la uşă care spune, „Nu te mai poţi întoarce”. Cu alte cuvinte, vei ajunge în punctul în care vei ştii prea mult, vei ajunge în punctul în care vei fi în armonie cu cel care eşti tu cu adevărat, şi trebuie să-ţi spunem că, odată ce, conştient şi deliberat intri în armonie cu cel care eşti tu cu adevărat, nu vei mai fi mulţumit în afara acestui vortex al creaţiei din nou.

Aşadar, prietenii noştri fizici spun, „Bun, Abraham, să recapitulăm: am început ca Energie pur-pozitivă”. Noi răspundem, „Da!”. „Şi tu spui că mai-marele eu se află încă acolo; iubind încă, ştiindu-le pe toate încă, ştiindu-şi valoarea în continuare, încrezător în continuare, încă plin de viaţă, simţindu-se tot bine. Atunci ia mai zi-i încă o dată: de ce naiba am sosit aici? De ce am vrut să mă expun acestui contrast care.. trebuie să recunoşti, nu prea seamănă cu ceea ce spui tu”. Iar noi spunem, „Pentru că ai ştiut că în această varietate, în această realitate spaţio-temporală, vei ajunge la noi concluzii care te vor determina să te extinzi – nu numai pentru tine, ci pentru întreg universul! Ştiai că, din acea varietate se va înălţa valul celor pe care le vrei, şi ai ştiut că eternitatea eternităţii depinde de acel contrast asupra căruia eşti tu focalizat, şi în mijlocul căruia faci, de fapt, o treabă nemaipomenit de bună. Ştiai că varietatea te va determina să te extinzi şi mai ştiai, de asemenea, că sistemul tău emoţional de ghidare îţi va da de ştire, când te-ai extins, dacă ţii pasul cu tine au ba”. Era un plan atât de simplu! Ai spus, „OK, voi ieşi înainte, le voi amesteca, voi vedea chestii pe care nu le vreau – temporar – ceea ce va determina o ricoşare automată pe cealaltă parte a valului, adică acele chestii pe care chiar le vreau, Energia-Sursă va percepe apoi tot ceea ce am cerut, va aprinde lumina, va aprinde făclia cum ar veni, arătându-mi foarte clar că m-am extins înspre acel loc – şi tot ceea ce trebuie să fac, în corpul meu fizic, este să-mi simt drumul spre casă, să-mi simt drumul spre noua extindere”.
La care noi spunem, „Exact aşa a fost! Exact aşa este”. Şi apoi… trebuie numai să te întrebi, „DE CE, de ce m-am rătăcit în acel contrast, de ce mă pierd în cunoaşterea a ceea ce NU vreau, de ce persist în această parte a ecuaţiei?”. Şi noi spunem din nou, „Te iubim foarte mult, dar eşti leneş. Este mai simplu să te focalizezi asupra realităţii a cele care sunt, decât să te focalizezi asupra acestei realităţi vibraţionale care nu s-a manifestat încă. Îţi poţi folosi ochii şi urechile şi nasul şi limba şi degetele pentru a explora realitatea – şi eşti foarte bun la asta; ridici monumente în cinstea celor care sunt, scrii cărţi de istorie despre toate astea, vorbeşti la nesfârşit despre astea, îi înveţi şi pe alţii despre astea, observi, observi, faci bloguri despre toate astea, trimiţi e-mailuri şi pierzi ore pe messenger povestind despre toate astea, vorbeşti despre cele care sunt, care sunt, care sunt, care sunt – şi toate-s bune şi frumoase, noi vrem ca tu să explorezi cele care sunt, dar vrem să ştii că, în procesul tău de explorare a celor care sunt, ai lansat o creaţie nouă, te-ai extins spre noi locuri, ai creat o realitate vibraţională care – şi fii atent aici; nu vei auzi niciodată de la noi ceva mai important decât următoarea afirmaţie – ai creat o realitate vibraţională care ESTE; timpul prezent… Timpul prezent!

Tu spui, „O, Abraham, ceva nu-i în regulă; io n-o pot vedea. Admit că am lansat-o, dar nu o pot vedea. Aşa că nu o pot numi timp prezent”. Iar noi spunem, „Iac-aici îţi e problema. Dacă eşti dispus să te focalizezi numai asupra realităţii care s-a manifestat deja, atunci eşti focalizat pe ştirile de ieri. Când priveşti la soldul înscris pe extrasul tău de cont – ştirile de ieri. Când priveşti la condiţiile tale fizice – ştirile de ieri”. Cu alte cuvinte, ceea ce s-a manifestat este numai devenirea a ceea ce ai creat poate cu ceva timp în urmă; noul tu, cel pe care îl creezi – aia-i timpul prezent din punctul nostru de vedere; noile chestii pe care le-ai pus aici, dorinţele tale arzătoare sunt toate aici, în acest vortex al creaţiei; iar noi vrem ca tu să faci ceva ce mulţi dintre semenii tăi n-au chef să facă, sau nici nu ar putea la început face – vrem ca tu să intri acolo prin singurul mod posibil: vrem să-ţi simţi drumul spre înăuntru. Nu-ţi poţi vedea drumul spre înăuntru; nu-ţi poţi auzi drumul într-acolo; pentru că nu s-a manifestat încă, iar celor care s-au tot obişnuit să se uite la manifestare, „Arată-mi, arată-mi şi numai apoi am să mă simt bine; dă-mi ce vreau şi abia apoi mă voi simţi mai bine” etc., acelora deci le spunem, „Nu se poate astfel; e pe de-a-ndoaselea; trebuie să găseşti o cale de a te simţi mai bine înainte de a se manifesta, fiindcă nu se poate manifesta înainte ca tu să te simţi mai bine, pentru că, până ce nu te simţi mai bine, nu eşti o pereche vibraţională a noului şi îmbunătăţitului tu”.

Te-ai prins oarecât? Deci viaţa te determină întreaga zi, zi după zi să te extinzi spre acest loc nou; şi atunci când simţi iubire, eşti în vortex; când simţi exaltare, eşti în vortex; când te simţi plin de viaţă – eşti acolo; când te apreciezi, pe tine sau pe alţii, când eşti mândru de tine, când îţi place de tine, când împarţi complimente pretutindeni, eşti în vortex, iar atunci când eşti în vortex, dacă poţi intra în vortex – viaţa te va duce acolo în fiecare zi, măcar o dată; iar odată ce eşti în vortex deci, te încurajăm să începi să practici vibraţia de a fi în vortex! Antrenează-te pentru a intra acolo.
Viaţa te-a pregătit pentru vortex

Vortexul de care tot vorbim e starea vibraţională a fiinţei, nu e ceva ce poţi vedea, nu e ceva ce ai putea descifra cu simţurile tale fizice, dar e ceva ce poţi simţi. Dacă te-ai focaliza asupra unui cuvânt, asupra unui cuvânt emoţional, un cuvânt pozitiv ce are conotaţii vibraţionale bune, vei putea conjura vibraţia din jurul acelui cuvânt. Deci caută uneori cuvinte precum „destindere” şi „curgere”; şi apoi, după ce ai trecut prin oareşce activităţi extenuante, care au fost orice în afară de „destindere” şi „curgere”, devino un component cooperant al „destinderii” şi „curgerii”, chiar dacă gândurile tale te vor arunca la început din vortex. Caută gânduri care deja sunt active în mintea ta, aşa cum este mult mai uşor să deschizi televizorul şi să priveşti ce e acolo decât să cauţi anumite canale, aşa cum e mai simplu să mănânci ce ţi se pune dinainte decât să te apuci să-ţi prepari tu ceva – simte destinderea şi curgerea lină; ele sunt deja în tine. Ceea ce vrem să-ţi spunem este că, odată ce alegi cum vrei să te simţi – şi alegi sentimente de iubire sau apreciere sau satisfacţie, alegi acele vibraţii care sunt perechea a ceea ce eşti tu cu adevărat ca fiinţă vibraţională, şi pe măsură ce alegi gânduri care se potrivesc acestor sentimente şi le menţii suficient de mult pentru a dezactiva celelalte gânduri dinlăuntrul tău, acum Legea Atracţiei trebuie să-ţi dea ceea ce ai cerut.

Şi acum, ohoho, acum eşti un component cooperant tuturor lucrurilor pe care le-ai pus acolo, tuturor lucrurilor pe care Energia-Sursă le-a păstrat pentru tine.

Nu ţi-o putem spune mai clar de-atât. Tu eşti creatorul propriei tale realităţi.

Dar lucrul pe care noi credem că nu-l înţelegi şi pe care am vrea să-l exprimăm în aşa fel încât să-l pricepi chiar astăzi, este acela că, atunci când eşti viaţă pur şi simplu, pe măsură ce explorezi contrastul din jurul tău, acesta ajută o „problemă” să-ţi iasă în raza focarului – şi ştii cum funcţionează: cu cât te agăţi de ea, cu atât mai dură devine; tot vorbeşti despre ea, şi te gândeşti întruna la ea, şi înainte de a-ţi fi dat seama, lumea îţi tot serveşte detalii care se potrivesc problemei – în tot acest timp în care problema a intrat în focar, o soluţie egală şi proporţională, perfectă din toate punctele de vedere intră de asemenea în focar, aici, în vortexul tău al creaţiei.

Şmecheria – nu şmecheria, ci meşteşugul, arta, arta acceptării este de a te antrena înspre frecvenţa soluţiei, ceea ce înseamnă că dai drumul frecvenţei problemei. Nu poţi seta radioul pe 107,50 FM şi să auzi ce se transmite pe 90,90 FM. Frecvenţele trebuie să se potrivească. Şi nu-ţi poţi seta frecvenţa pe „Nu am bani suficienţi” şi să fii vreodată receptorul, cel care manifestează banii care sunt deja vibraţional ai tăi, în realitatea ta vibraţională.

Aşadar, dacă e ceva ce vrem să realizăm, în timpul întâlnirii noastre de azi, vrem să te aducem la o acceptare completă a existenţei acestei realităţi vibraţionale. Vrem ca tu să accepţi timpul prezent al acestei realităţi vibraţionale şi vrem să te inspirăm, prin tot ceea ce avem la dispoziţie, să te întinzi după sentimentul care te va aduce în acest vortex; iar apoi vrem ca tu să practici a fi acolo, odată ce ai intrat acolo.
Poţi să nu te mai gândeşti la acel lucru?

Adevărata treabă, după cum vezi, nu se referă la a folosi cine ştie ce procedee care te-ar aduce în vortex – fiindcă viaţa te va duce aici; sunt tot felul de lucruri care te pot aduce aici – adevărata treabă este de a realiza că, odată ajunşi aici, fie că ai fost adus, fie că ţi-ai făcut singur drum, trebuie să savurezi deplin ceea ce vei găsi aici; stai aici şi practică-i vibraţia, căci, cu cât vei face mai mult asta, cu atât îţi va redeveni starea ta naturală de a fi.

Ştii că ai putea avea zece lucruri care chiar că te calcă pe nervi şi unul care te-ar putea aduce cu uşurinţă în vortex, şi, ştiind că, odată cu cele zece lucruri enervante s-au născut şi zece lucruri adorabile, poţi folosi acel singur lucru pentru a intra în vortex şi culege cele zece soluţii la cele zece probleme? Într-atât de simplu este. Dar… renunţă numai la înverşunarea cu care îţi menţii atenţia asupra lucrurilor enervante. Te ambiţionezi de obicei să te lupţi cu problemele, doar-doar le vei doborî la pământ. Spune-ţi, „OK, iată-le; şi-au produs menirea, m-au ajutat să creez soluţiile – acum trebuie să le găsesc pe acelea”. Trebuie să găseşti rezonanţa soluţiei căreia viaţa te-a ajutat să-i dai naştere.

Şi pe măsură ce te rodezi în asta, pe măsură ce începi să joci acest joc, devine tot mai uşor să intri şi tot mai uşor să rămâi acolo.

Acum, nu vrem să-ţi lăsăm impresia că am vrea ca tu să intri în vortex şi să stai acolo pe veci; dac-ai vrea să faci asta, poţi la fel de bine să dai colţu’ – vrem să fim cât se poate de lipsiţi de respect în privinţa „morţii”, din moment ce nu există „moarte”. Dar tu ai venit aici să faci alt fel de lucrare: ai venit pentru a explora; ai venit pentru a aduce probleme în focar, fiindcă din acele probleme pe care le aduci în focar se nasc soluţiile care n-ar exista dacă n-ar fi fost acele probleme… Înţelegi oare că întreaga voastră civilizaţie şi toată perfecţiunea ei este rezultatul civilizaţiilor anterioare şi a problemelor cărora acestea le-au dat naştere? Vrem ca tu să înţelegi, din moment ce trăieşti în era trezirii, că nu trebuie să aştepţi pentru a fi parte a unei civilizaţii viitoare ca să beneficiezi de toate cele pe care le-ai pus în această realitate vibraţională – le poţi avea acum. Trebuie numai să lepezi vibraţia rezistenţei prin îmbrăţişarea vibraţiei acceptării.

Uneori, oamenii ne spun, „Bine, bine, Abraham, înţeleg ce vrei să spui şi n-am să mă mai gândesc la acel lucru care nu-mi place vreodată. N-am să mă mai gândesc la el, n-am să mă mai gândesc la el, la el, la el, la el, n-am să mă mai gândesc la el – hei, ţi-am pomenit de lucrul acela? Mă gândesc la acel lucru enervant de ceva timp şi n-am să mă mai gândesc la acel lucru enervant, fiindcă e un lucru enervant, ştii cât e de enervant? N-am să mă mai gândesc la el, n-am să mă mai gândesc la el, n-am să mă mai gândesc la el…”

Iar noi spunem, „Când nu te gândeşti la lucrul acela, te vei gândi că nu te gândeşti la lucrul acela şi tot la lucrul acela îţi stă mintea; trebuie, pur şi simplu, să te gândeşti la alte lucruri… Trebuie să te gândeşti la ceva diferit. Dar partea ce pare cu dichis este aceea că, dacă ai o vibraţie habituală care te ţine aici, trebuie să-ţi faci cumva drum şi să ajungi pe cealaltă parte a valului.
Te poţi elibera de rezistenţă chiar acum

Întrebarea pe care vrem să ţi-o punem, deci, este, eşti tu unul dintre componentele cooperante? Tu, în forma ta fizică, eşti un component cooperant al tuturor celor care s-au adunat? Iar răspunsul e de găsit în felul în care te simţi: cu cât te simţi mai bine, cu atât eşti mai cooperant; cu cât mai rău te simţi, cu atât mai mult te împotriveşti.

Să spunem acum că te agăţi undeva pe această scară emoţională unde frica e la un capăt – frică şi senzaţia de neputinţă – şi siguranţă şi bucurie la celălalt capăt, iar toate celelalte între acestea două. Să zicem, deci, că te agăţi de frică, dar, în procesul aducerii acelei frici în focar, lansezi rachete-dorinţă, iar Sursa din tine a evoluat spre ceva proporţional minunat – cu alte cuvinte, vrem ca tu să înţelegi că nu ai simţi intensitatea dezacordului adus de frică, dacă mai-marele tu nu s-ar fi dus într-un cu totul alt loc. Cu alte cuvinte, dacă expansiunea nu s-ar fi produs, dacă ai oscila numai între „parcă aş vrea aia, parcă n-aş vrea ailaltă” şi diferenţa nu e prea mare, nu ai simţi mare lucru; dar, atunci când cu adevărat nu vrei una, vrei cu adevărat pe cealaltă, variaţia emoţională e uriaşă! Să spunem deci că te agăţi în partea asta, de disperare, ori frică, dar ai lansat tot soiul de rachete-dorinţă, iar cel care eşti tu cu adevărat, Energie-Sursă, timp prezent, stă dincolo, chemându-te să vii în armonie cu tine însuţi. Iar tu auzi chemarea; dar ţie îţi sună a răzbunare, fiindcă răzbunarea te duce în direcţia care trebuie, spre acea bucurie care eşti tu de fapt; Sursa continuă să te cheme, şi tu urci spre furie, Sursa continuă să te strige şi tu mai urci o treaptă, acolo unde te simţi copleşit, Sursa continuă să te strige şi tu ajungi pe treapta frustrării, Sursa continuă să te cheme, şi tu ajungi pe treapta speranţei. Iar atunci când te găseşti în preajma sentimentului de speranţă, eşti atât de aproape de vortex încât te va trage înăuntru şi-ţi va arăta ceva pentru a-ţi întări credinţa. Cu alte cuvinte, vrem să înţelegi că nu îţi stă în fire să fii rezistent acestui puternic vortex care te strigă mereu. Şi vrem atât de mult să înţelegi că, cu cât mai multe emoţii negative simţi, cu atât mai mult te-ai extins – dar nu ţii pasul cu propria ta expansiune, nu-ţi îngădui să fii ceea spre care te-ai extins. Vrem să pricepi că, dacă viaţa nu te-ar fi determinat să te extinzi, nu ai simţi emoţii negative şi astfel, nu am vorbi de expansiune.
Dacă te-ar suna cineva pe care nu-l cunoşti la telefon şi ţi-ar spune, „Alo, te-am sunat să-ţi spun că nu te voi mai suna niciodată”, ai spune, „Uhm… OK!”. Cu alte cuvinte, nici nu-ţi doreai să te mai sune necunoscuţi, aşa că nu vei simţi nimic din lipsa acelor telefoane. Pricepi ce vrem să-ţi spunem?

Aşadar, orice emoţie pe care o simţi îţi indică alinierea cu cel care eşti tu cu adevărat, cu cel care ai devenit – sau, desigur, lipsa de aliniere. Iar acest vortex, acest veşnic în expansiune vârtej al devenirii este cel care pune cele veşnice în veşnicie. Iar tu, dragul de tine, ai venit în acest corp magnific, în această realitate spaţio-temporală perfect echilibrată, cu scopul expres de a te extinde plin de bucurie.

Eşti într-atât de liber, încât poţi alege chiar şi lanţurile. Iar pe măsură ce viaţa te determină să lansezi aceste rachete-dorinţă, iar ţie îţi pasă de felul în care simţi, te vei găsi în armonie vibraţională cu cel care eşti tu de fapt.

Acest proces creativ din care facem cu toţii parte funcţionează astfel:
– Primul pas: contrastul te va determina să ceri;
– Al doilea: mai-marele tu adoptă ceea ce ai cerut şi devine echivalentul vibraţional al acelui lucru; cu alte cuvinte, mai-marele tu a devenit acel lucru, ceea ce te-a întins cumva, iar tu poţi simţi rezistenţa sau acceptarea acelei întinderi;
– Când îţi îngădui aliniere vibraţională cu ceea spre care te-ai întins a fi, asta înseamnă finalizarea a acestui act creativ. Vezi cum funcţionează?

Scara emoţiilor potrivit Abraham-Hicks
1. Bucurie/Cunoaştere/Împuternicire/Libertate/Iubire/Apreciere.
2. Pasiune.
3. Entuziasm/Nerăbdare/Fericire.
4. Aşteptări optimiste/Încredere-credinţă.
5. Optimism.
6. Speranţă.
7. Mulţumire.
8. Plictiseală.
9. Pesimism.
10. Frustrare/Iritare/Nerăbdare.
11. Copleşire-împovărare.
12. Dezamăgire.
13. Îndoială.
14. Griji.
15. Vină – învinovăţire a altora.
16. Descurajare.
17. Furie.
18. Răzbunare.
19. Ură/Dezlănţuire.
20. Gelozie.
21. Nesiguranţă/Vină – auto-învinovăţire/Nevrednicie.
22. Frică/Durere/Depresie/Disperare/Neputinţă.

Abraham-Hicks

Related:  Iubire si acceptare
Loading...

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.