Iubire, iertare si sanatate

Loading...

10444704_335837406568417_4824215106561914422_nA devenit o tradiţie să se vorbească despre sănătatea fizică şi cea sufletească de parcă ar fi lucruri diferite. În asemenea circumstanţe, omul contemporan este atât de materialist, încât, pentru a-l învăţa să-şi refacă sănătatea, trebuie să începem cu ceea ce poate fi palpabil, material. Practica medicală impune o asemenea abordare. Cine a ales posibilitatea vindecării netradiţionale trebuie să ştie ce este sănătatea şi să utilizeze aceste cunoştinţe.

Boala poate fi tratată doar prin eliminarea cauzei, care este în noi. Fiecare om intuieşte cauza bolii sale în mod instinctiv, majoritatea, însă, n-o conştientizează. Cel mai bun vindecător este însuşi omul. Sarcina medicului este să-l înveţe, să-l îndrume, să-l ajute şi să îi arate greşelile. Dacă omul nu se va ajuta el însuşi, nici Dumnezeu nu-l va ajuta.
Omul este un Spirit, care prin Suflet dispune de Corpul său.

Corpul nostru este ca un copil ce tânjeşte în permanenţă să fie iubit, iar dacă vom avea grijă de el, se va bucura sincer şi ne va răsplăti, imediat, cu dărnicie. Când omul se trezeşte dimineaţa şi spune: „Bună dimineaţa, fiinţa mea! Eu te iubesc! Astăzi vei avea o zi bună”. – ziua va fi cu adevărat mai bună, iar seara, dacă va spune: „Noapte bună, fiinţa mea! Eu te iubesc! Vei avea un somn liniştit” – somnul va fi cu adevărat mai liniştit.

Mă simt bine când luminează soarele, savurez o plăcere pasivă, dar dacă soarele luminează şi eu spun: „Ce fericire că soarele străluceşte!” – amplific pozitivul din mine. Când plouă şi drumurile sunt pline de noroi, putem spune, şi de această dată, ceva ce ne produce o bucurie. Chiar şi în cea mai neplăcută situaţie există ceva pozitiv, chiar dacă este o lecţie amară de viaţă. Cine ştie, poate ne va fi de folos.
În sens cosmic, există legea cauzei şi efectului. Ce semănăm, aceea culegem. Boala este un indicator al greşelilor noastre.

Cel căruia nu-i place când cineva îi arată greşelile şi-l învaţă cum să le îndrepte, se autocondamnă la suferinţă. Sufletul şi corpul omului îşi cunosc obligaţiile, printre care şi obligaţia de a avea sănătate. Faptul că, în negativismul nostru material, continuăm să alunecăm în abis acţionează negativ asupra tuturor. Omul nu este singur. Omul bolnav radiază în jurul său negativitate contaminându-i negativ pe ceilalţi.
În consecinţă, bolile familiei mele sunt provocate într-o oarecare măsură chiar de mine. Legea Iubirii spune că: faptele mele se întorc la mine îndoit. Aşa cum necunoaşterea legii nu ne scuteşte de pedeapsă, la fel şi eu primesc o pedeapsă dublă pentru negativitatea emisa in jurul meu. Omul însuşi a trage boala. Aceasta este doar efectul. Cauza a fost gândul sau fapta negativă.

Următoarea expunere se adresează acelora care doresc să se ajute singuri.
Energia este esenţa a tot ce există în Univers.
Energie – Lumină – Iubire – Univers – Unitate – Dumnezeu.
Diversele tipuri de energie asigură varietatea lumii. Energia sănătăţii asigură sănătatea. Aşa cum Unitatea nu cunoaşte starea de linişte, energia sănătăţii se află, de asemenea, într-o continuă mişcare. La fel cum curge sângele prin vasele sanguine, iar limfa – prin cele limfatice şi energia se mişcă prin canale specifice. Circulaţia sângelui în corp poate fi întreţinută cu ajutorul unei inimi artificiale, dar dacă se întrerupe circulaţia energiei, omul moare.

Canalele energetice sunt invizibile. În corpul uman există o mulţime de asemenea canale. Canalul energetic principal se află în coloana vertebrală. Tocmai de aceea, coloana este sprijinul corpului atât la propriu, cât şi la figurat. În corpul uman se găsesc de asemenea centri energetici sau chakre, care reprezintă rezervele de energie, a căror încărcare normală este asigurată prin starea normală, adică sănătoasă, a coloanei vertebrale.

Restabilirea sănătăţii fizice trebuie să înceapă cu coloana vertebrală. Structura corpului uman este perfect raţională. Toate mijloacele auxiliare pentru restabilirea fizică ne sunt date din naştere – ochii, pentru a vedea greşelile, şi mâinile, pentru a le corecta. Scheletul omului împreună cu muşchii, formează un sistem de comandă uşor de reglat, simplu şi universal, cu condiţia să-l păstrăm în regim de activitate.

Priviţi-vă în oglindă – cât este de deformat corpul dumneavoastră. Nu încercaţi să vă justificaţi de ce este aşa. Dacă doriţi să vă vindecaţi, trebuie să vă îndreptaţi coloana vertebrală. Dacă nu veţi înţelege că şi ţinuta vă influenţează sănătatea, n-are rost să vă străduiţi, nu vă veţi vindeca pe deplin.
Un corp moleşit = un suflet moleşit = o sănătate precară.
Nu uitaţi! O vertebră nu suportă nici cea mai mică atingere de altă vertebră, şi înainte de a începe să vă îndreptaţi coloana, trebuie să creaţi spaţiu între vertebre. Începeţi cu ridicarea vertebrelor, prin exerciţii de întindere, fie stând în picioare, fie culcaţi pe podea, fie şezând. Cel mai bine este să staţi pe un scaun tare. Puneţi palmele pe partea superioară a coapselor sprijinindu-vă cu încheietura mâinii de abdomen. Concentraţi-vă gândurile asupra coloanei vertebrale. Începeţi ridicarea vertebrelor de la coccis. Ridicarea fizică însoţiţi-o cu cea mentală. Imaginaţi-vă o pisică ce îşi ridică coada. Aplecaţi-vă de la mijloc şi imaginaţi-vă că osul sacrum are o poziţie aproape orizontală. Doar aşa pot fi ridicate vertebrele lombare, dorsale şi cervicale, fiindcă se reglează poziţia lor înclinată spre spate, care aminteşte de aşezarea ţiglei, împreună cu aceasta dispărând şi încordarea imensă a muşchilor spatelui. Dacă vă reprezentaţi mental fiecare vertebră în parte ridicându-se drept în sus, la locul său corect, şi, sprijinindu-vă cu palmele de coapse, vă veţi îndrepta spatele împingându-vă în sus, veţi simţi o ameliorare a sănătăţii foarte curând, adică vi se vor îndrepta umerii, mâinile vor atârna liber,
respiraţia va fi liberă, iar spatele va sta drept. Nu există mâini prea lungi, există un spate care a devenit prea scurt.
Iar acum, relaxaţi-vă umerii şi întindeţi gâtul în sus, mai mult din spate, aşa încât să se încordeze toţi muşchii părţii superioare a corpului. Desfătaţi-vă prin întinderea coloanei vertebrale şi bucuraţi-vă de aceasta.
După o asemenea întindere, dacă vă ridicaţi, simţiţi altfel corpul dumneavoastră, simţiţi cum coloana vertebrală aproape că nu are greutate şi nu încordează corpul, ea s-a întins în sus, ceea ce înseamnă că aţi atins postura ideală, în care principalul canal energetic este deschis. Aveţi sentimentul prospeţimii şi vă simţiţi mai bine.
Cât de des este necesar să faceţi un asemenea exerciţiu? Cu cât mai des cu atât mai repede vă veţi însănătoşi. Unii pot să facă o dată pe zi exerciţiul, alţii de o sută de ori. Fiecare are un scop al său şi posibilitatea de a alege.

Deseori, omul obişnuit nu poate înţelege de ce este pus să-şi îndrepte spatele atunci când a venit să se trateze de un cu totul alt gen de boală. De boala de spate nu moare nimeni – este motivaţia cel mai des întâlnită. Extinderea coloanei este importantă, fiindcă fiecărei vertebre îi corespund unul sau mai multe organe, a căror sănătate se află în dependenţă directă de starea vertebrei respective. De exemplu, între omoplaţi se află vertebra toracică numărul 6 adică vertebra inimii, a cărei dislocare, mai cu seamă dacă vertebra a fost anterior traumatizată, poate provoca chiar şi infarctul. Degradarea primei vertebre cervicale provoacă migrene, epilepsia etc. Cu cât a fost mai mult deteriorată vertebra, în decursul timpului, cu atât mai grav este afectat organul corespunzător. Numai în momentele critice apare senzaţia de durere. Odată cu depăşirea situaţiei critice apare sindromul bolii. Dacă extinderea coloanei ar deveni un exerciţiu de profilaxie, nu s-ar ajunge la situaţii critice.

Vi s-a întâmplat vreodată ca după ce v-aţi aşezat pe o canapea moale să vă simţiţi cuprins de toropeală? V-aţi întrebat de ce? Deoarece, în aceste condiţii, principalul canal energetic se închide, iar corpul are nevoie de somn ca sursă de refacere a energiei. Acelaşi proces are loc şi atunci când călătoriţi, stând pe banchete sau fotolii moi şi confortabile.
Aceasta este explicaţia simplă a tulburărilor provocate de piedicile apărute în calea fluxului energetic din corpul omenesc.
Învăţaţi-i pe copii şi pe tineri să-şi îndrepte coloana vertebrală. Omul cu spatele drept nu îmbătrâneşte aşa de repede. Nu aşteptaţi până când patologia spatelui intră în stare critică. Începeţi imediat!
De unde provine energia? După cum am menţionat mai sus: Unitate = Dumnezeu = Energie. Rezultă că energia vine la noi din Unitate, de la Dumnezeu. Ea ne este dată încă de la naştere. Organismul nostru atinge cea mai înaltă receptivitate energetică în timpul somnului, deoarece atunci sufletul nostru este curat. De noi înşine depinde felul în care folosim această energie, dacă o înmulţim sau o distrugem.

Gândiţi-vă la viaţa dumneavoastră. Câte evenimente vă încălzesc sufletul şi câte dintre ele vă împovărează! Iar acum, imaginaţi-vă că nişte fire invizibile vă leagă de fiecare eveniment. Este vorba de legăturile energetice. Câte dintre aceste evenimente sunt pozitive şi câte negative?
Unele vă dau putere, altele vă lipsesc de ea. Acestea din urmă se numesc tensiune sau stres. Este îndeobşte cunoscut că există boli cauzate de stresuri, dar vă vine oare să credeţi că toate bolile sunt provocate de stres?
Luule Viilma

Vrem să fim iertaţi dar nu suntem dispuşi să iertăm şi noi. Vrem să ni se acorde atenţie şi să ne fie luate în seamă toate drepturile, dorinţele, de nu şi capriciile, luăm însă foarte grăbit şi împrăştiat aminte la nevoile, doleanţele şi solicitările celorlalţi. Ceilalţi! Ei ne apar undeva, departe, un soi de fantome pierdute în ceaţă. Ni se pare de fapt, că toţi cei din jurul nostru au obligaţii faţă de noi, iar noi faţă de nimeni, niciodată. Toate ni se cuvin, tot ce facem e bun şi îndreptăţit, numai noi avem întotdeauna dreptate.
Nicolae Steinhardt – Daruind vei dobandi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *