Craciunul

Loading...

12299110_456538027871361_440851749063552743_n In natură, Cristos se naşte in fiecare an pe 25 decembrie, la miezul nopţii. Noaptea de 25 decembrie este noaptea cea mai lungă. Plecand de aici, nopţile se micşorează şi zilele se măresc. Este mai multă lumină, mai multă căldură, mai multă viaţă. Şi aceasta se reflectă asupra tuturor creaturilor. Voi lăsa la o parte problema dacă Iisus s-a născut cu adevărat la această dată sau nu, dar, la 25 decembrie are loc in natură naşterea principiului Cristic, adică al acestei vieţi, acestei lumini, acestei călduri care va transforma totul. In acel moment, in Cer, de asemenea, se sărbătoreşte aceasta: ingerii cantă şi toţi Marii Maeştrii şi Iniţiaţi se reunesc in rugăciune, pentru a omagia Eternul şi a sărbători naşterea lui Cristos, care se naşte cu adevărat in Univers.

Şi mulţimea unde se află atunci? In cabarete, baruri şi carciumi, unde mănancă, bea, chefuieşte pentru a sărbători naşterea lui Iisus. Ce mentalitate! Şi ceea ce este uimitor, chiar oamenii inteligenţi cred că aşa trebuie sărbătorit Crăciunul. In loc de a fi conştient de importanţa unui eveniment care nu se produce decat o singură dată pe an, cand toată natura este atentă să pregătească o viaţă nouă, omul are capul aiurea. De aceea nu primeşte nimic, din contră, pierde graţia şi dragostea Cerului. Ei da, ce vreţi voi ca Cerul să dea unei fiinţe care nu este sensibilă nici la această lumină, nici la aceşti curenţi divini, şi care işi petrece Crăciunul sub masă, cu o sticlă, şi maine va zace pe un pat de spital? Astăzi mulţi vor ajunge in spitale pentru că nu au ştiut să reziste tentaţiilor. Cunoaşteţi povestea. Un om işi invită prietenul:”Ascultă, ii spune prietenul, luni sunt invitat undeva, marţi voi fi deja la pat…,miercuri sunt in altă parte, joi la pat, hai să ne intalnim vineri. Vedeţi cum se cunoşteau! Numai Iniţiaţii se pregătesc, pentru că ştiu ce se petrece sus. Ei incearcă să nu-şi piardă timpul in preocupări obişnuite, pentru a nu se demagnetiza, pentru a nu se degrada. Şi in acelaşi fel in care Cristos se naşte in lume sub formă de lumină, căldură, viaţă, ei pregătesc condiţiile naşterii copilului divin in ei inşişi.

Au trecut 2000 de ani de cand Iisus s-a născut in Palestina, dar aceasta este partea istorică, vedeţi voi, pentru un Iniţiat este un lucru secundar. Inainte de a fi un eveniment istoric, este prima manifestare a vieţii in natură, inceputul tuturor naşterilor. Apoi, această naştere este un eveniment mistic, adică Cristos trebuie să se nască in fiecare suflet omenesc ca supraconştiinţă, ca dragoste divină, ca inţelegere, ca sacrificiu. Aceasta este naşterea lui Iisus, şi atata timp cat omul nu posedă toate aceste virtuţi şi calităţi, Copilul Iisus nu s-a născut in el. Il putem sărbători, il putem aştepta… nu va veni nimic. Iisus s-a născut acum 2000 de ani; atunci, ca amintire, mergem la biserică şi cantăm că Iisus a venit pentru a ne salva. Şi pentru că suntem salvaţi, nu-i aşa, hai să păcătuim, putem manca şi bea şi suntem liniştiţi pentru eternitate. Iată cum inţeleg oamenii naşterea lui Iisus. Evident, cum oamenii nu au interes să facă vreun efort, ei găsesc o justificare sau alta.
Aspectul istoric, dragii mei fraţi şi surori, este pe locul al treilea. Cele mai importante aspecte sunt aspectele mistic şi cosmic, pentru că naşterea lui Cristos este o realitate care se produce in fiecare an in univers şi pentru că in fiecare moment Cristos se poate naşte de asemenea in noi; ceea ce este mult mai important decat aspectul istoric.Veţi putea reciti istoria naşterii lui atat cat veţi dori, dar atata timp cat Cristos nu se naşte in voi inşivă, nu veţi simţi nici căldură, nici lumină, nici bunătate, nici fericirea, nici eliberarea, nimic.Atunci la ce foloseşte că s-a născut acum 2000 de ani? Oamenii se mulţumesc să cante:” Acum 2000 de ani Isus s-a născut… Acum 2000 de ani… “. Şi aceasta le este de ajuns, ei nu doresc naşterea lui inăuntrul lor, pentru ca Pămantul să fie plin de cristoşi. Şi totuşi aceasta o cerea şi Isus cand spunea “Adevărat v-o spun, cel care crede in mine, va face şi el ca mine. Şi chiar mai mult.”. Şi atunci, unde sunt acele opere?
Pentru unii, Cristos este deja născut. Pentru alţii, se va naşte anul viitor. Pentru alţii, in următorul… Şi pentru alţii, peste cateva secole. Totul este in pregătirea condiţiilor. De aceea vă spuneam că este foarte important a pregăti venirea Crăciunului.
In ceea ce priveşte Crăciunul, sunt lucruri interesante de spus. Ce inseamnă, de exemplu, naşterea intr-o iesle, intre un măgar şi un bou? Şi păstorii? Şi regii magi? Veţi spune: “ Dar toată lumea o ştie!…” Vom vedea dacă acestea se ştiu sau nu, şi cum se ştiu. Dintre toţi evangheliştii, sfantul Luca vorbeşte mai in amănunt despre naşterea lui Isus. Alţii, de abia o menţionează, sau o incep atunci cand Isus a fost botezat de Sfantul Ioan Botezătorul. Vă voi citi acum pasajul despre naşterea lui Isus in Evanghelia după Luca:

nasterea_lui_isus“ În vremea aceea a ieşit o poruncă de la Cezar August să se înscrie toată lumea.
Înscrierea aceasta s-a făcut întâia dată pe când era dregător în Siria Quirinius. Toţi se duceau să se înscrie, fiecare în cetatea lui. Iosif s-a suit şi el din Galilea, din cetatea Nazaret, ca să se ducă în Iudeea, în cetatea lui David, să se înscrie împreună cu Maria, logodnica lui, care era însărcinată. Pe când ei erau acolo, s-a împlinit vremea când trebuia să nască Maria.
Şi a născut pe Fiul ei cel întâi născut, L-a înfăşat în scutece şi L-a culcat într-o iesle, pentru că în casa de poposire nu era loc pentru ei.
În ţinutul acela erau nişte păstori, care stăteau afară în câmp şi făceau de strajă noaptea împrejurul turmei lor. Şi iată că un înger al Domnului s-a înfăţişat înaintea lor şi slava lui Dumnezeu a strălucit împrejurul lor. Ei s-au înfricoşat foarte tare. Dar îngerul le-a zis:” Nu vă temeţi căci astăzi în cetatea lui David, vi s-a născut un Mântuitor, care este Hristos Domnul. Iată semnul după care-l veţi cunoaşte: veţi găsi un prunc înfăşat în scutece şi culcat într-o iesle”. Şi deodată, împreună cu îngerul s-a unit o mulţime de oaste cerească, lăudând pe Dumnezeu şi zicând:” Slavă lui Dumnezeu în locurile preaînalte şi pace pe pământ între oamenii plăcuţi Lui.” După ce au plecat îngerii de la ei, ca să se întoarcă în cer,
păstorii au zis unii către alţii:” Haidem să mergem până în Betleem şi să vedem ce ni s-a spus şi ce ne-a făcut cunoscut Domnul. S-au dus în grabă, şi au găsit pe Maria, pe Iosif, şi pe pruncul culcat în iesle. După ce l-au văzut au istorisit ce li se spusese despre Prunc. Toţi cei ce i-au auzit, s-au mirat de cele ce le spuneau păstorii. Maria păstra toate cuvintele acelea şi se gândea la ele în inima ei. Şi păstorii s-au întors, slăvind şi lăudând pe Dumnezeu, pentru toate cele ce auziseră şi văzuseră, şi care erau întocmai cum li se spusese.
Când a venit ziua a opta, în care trebuia tăiat împrejur Pruncul, I-au pus numele ISUS, nume care fusese spus de înger înainte ca să fi fost El zămislit în pântece.Şi când s-au împlinit zilele pentru curăţirea lor, după legea lui Moise, Iosif şi Maria au adus Pruncul la Ierusalim, ca să-L înfăţişeze înaintea Domnului, după cum este scris în Legea Domnului:” Orice întâi născut de parte bărbătească va fi închinat Domnului”, şi ca să aducă jertfă: o pereche de turturele sau doi pui de porumbei, după cumeste poruncit în Legea Domnului. Şi iată că în Ierusalim era un om numit Simion. Omul acesta ducea o viaţă sfântă, şi era cu frica lui Dumnezeu. El aştepta mângâierea lui Israel şi Duhul Sfânt era peste el. Duhul Sfânt îl înştiinţase că nu va muri înainte ca să vadă pe Hristosul Domnului. El a venit în Templu, mânat de Duhul. Şi când au adus părinţii înăuntru pe pruncul Isus, ca să împlinească cu privire la El ce poruncea Legea, Simion l-a luat în braţe şi a zis:
“Acum slobozeşte în pace pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău. Căci au văzut ochii mei mântuirea Ta, pe care ai pregătit-o să fie, înaintea tuturor popoarelor lumina care să lumineze neamurile şi slava poporului Tău Israel.””
12240135_454193824772448_8674294132957312002_nNaşterea lui Cristos este o problemă foarte importantă de care toţi Iniţiaţii trebuie să se ocupe. Vedeţi ce spune Sfantul Pavel:” Oh! Copiii mei, cat m-am străduit să fac să se nască Cristos in voi!”. Deci şi el a inţeles că naşterea lui Cristos trebuia să se facă in fiecare suflet omenesc.
Să ne oprim acum puţin asupra cuvintelor rostite de inger păstorilor:” Slavă lui Dumnezeu in locurile preainalte, şi pace pe pămant intre oamenii plăcuţi Lui!”. Aţi inţeles aceste cuvinte? De ce pace oamenilor şi slavă in ceruri? Pentru că atunci cand se naşte Copilul Divin, el il preamăreşte pe Domnul şi pacea se instalează in sufletul omului in care s-a născut.
Copilul aduce uşurare, fiindcă vine cu plenitudine. Priviţi un bărbat şi o femeie care nu au copii, le lipseşte parcă ceva, resimt un gol. Dar cand copilul vine, vine şi plenitudinea, este triunghiul pe care se construieşte edificiul. De aceea formula Maestrului Peter Deunov: “ Dragostea de Dumnezeu aduce implinire vieţii ” este de o mare profunzime. Este dragostea de Dumnezeu, pe care sufletul trebuie să o primească cum femeia primeşte dragostea soţului ei. Această dragoste divină care aduce implinire vieţii, este dragostea ce o aduce Copilul Iisus. Copilul aduce implinirea… Şi unirea, dragostea, nu este altceva decat prevestirea, anunţul copilului care se apropie. Această formulă a Maestrului este, cu adevărat, foarte profundă: el nu a dat-o numai pentru a o repeta mecanic, inainte şi după masă, ci pentru a lucra pană ce această dragoste divină să poată inflori in sufletul nostru, care-l va concepe pe copil, pe Cristos.Şi apoi, cate schimbări nu vor veni in existenţa noastră! Peste tot, totul se luminează, totul se aşează, totul se ameliorează. Vedeţi atunci de ce merită să lucrezi un an, mai mulţi ani, o viaţă intreagă, pentru a face să se nască Copilul Iisus in sine.
Acum vă doresc pace, armonie, lumină, fericire şi bogăţie spirituală, dragii mei. Aveţi un Dumnezeu, aveţi un ideal, aveţi o religie, aveţi un Maestru, şi dacă vreţi mereu să vă dezvoltaţi, păstraţi-le cu grjă. Pentru fiecare fiinţă vine momentul cand floarea se deschide, şi atunci ea dă parfumul. Acest parfum este ceva invizibil care apare in jurul ei; surasul, privirea, pielea, totul se schimbă, chiar şi vocea. Există perioade cand sufletul omenesc se implineşte, şi atunci el emană esenţe delicioase. Această viaţă pură, subtilă, care degajă o fiinţă, sub formă de culori, parfum, muzică, este acea viaţă după care alergăm, pe care o iubim. Dacă vreţi să fiţi iubiţi, admiraţi, căutaţi, trebuie să degajaţi această viaţă, să străluciţi. Aşa cum floarea se deschide, fiecare fiinţă trebuie s-o facă şi intr-o bună zi va fi inconjurată de o aură de lumină şi culori.
12241375_454193724772458_6263478216998876810_nAstăzi este Crăciunul, şi aşa cum naşterea unui copil aduce speranţă vieţii, Naşterea lui Cristos in lume, astăzi, este speranţa că Dumnezeu nu i-a abandonat pe oameni. Chiar dacă ei Ii incalcă mereu legile, El le acordă credit trimiţandu-le un Mantuitor, pentru a salva toate sufletele. Chiar şi cei care au făcut cele mai mari tampenii trebuie să se trezească. Vor suferi, e de inţeles, vor plăti, vor repara, dar Dumnezeu le dă o şansă de a avansa. Ceea ce este rău, este să te descurajezi, şi să refuzi să urci.
Deci, dragii mei fraţi şi surori, vă doresc noapte bună, şi nu uitaţi Crăciunul continuă incă şi maine şi poimaine… Sus, in Ceruri, se celebrează o sărbătoare, şi la această sărbătoare trebuie să participaţi şi voi, cel puţin prin puterea gandului. Din nefericire, puţini sunt aceia care ştiu să se dedubleze, pentru a participa cu adevărat prin spiritul lor. Cat despre ceilalţi, ce să mai vorbim! Au mancat, au băut, s-au ghiftuit, iar acum sunt bolnavi. De acum inainte, nu mai petreceţi Crăciunul aşa. Gandiţi-vă bine! Munciţi şi intr-o bună zi Copilul Iisus se va naşte in voi. Pentru moment pregătiţi condiţiile.
Bună seara şi noapte bună, dragii mei!
DRAGOSTEA DE DUMNEZEU REZOLVĂ TOATE PROBLEMELE
Maestrul Omraam Mikhael Aivanhov

Cum dăruieşti aşa primeşti..!
Dumnezeu este in toate si vede tot ce faci si cand daruiesti te rasplateste dar nu imediat ca sa bagi de seama, iti da o idee care te ajuta, ori te fereste de boli ori da altcuiva un gand bun pentru tine.
Nu are nici o importanta motivatia ta, gandurile si faptele rele pateaza sufletul.
Cand daruiesti devii mai bun si incetul cu incetul sufletul ti se purifica si te apropii mai mult de Dumnezeu. In Biblie scrie ca e bine sa primesti dar e mai bine sa daruiesti.
Acest mai bine trebuie sa il cauti mereu si cat bine gasesti tu sa daruiesti atat de mare e si credinta ta.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *