Puterea vindecatoare a recunostintei

Loading...

13177709_645732115575900_3094753333160787137_nIar pe cand lisus mergea spre Ierusalim şi trecea prin mijlocul Samariei şi al Galileii. Intrand intr-un sat, L-au intampinat zece leproşi care stăteau departe, si care au ridicat glasul şi au zis: Iisuse, invăţătorule, fie-Ţi milă de noi! Şi văzandu-i, El le-a zis: Duceţi-vă şi vă arătaţi preoţilor . Dar, pe cand ei se duceau, s-au curăţit. Iar unul dintre ei, văzand că s-a vindecat, s-a intors cu glas mare slăvind pe Dumnezeu. Şi a căzut cu faţa la pămant la picioarele Iul lisus, mulţumindu-I. Şi acela era samarinean. Şi răspunzand, lisus a zis: Au nu zece s-au curăţit? Dar cei nouă unde sunt? Nu s-a găsit să se intoarcă să dea slavă lui Dumnezeu decat, numai acesta, care este de alt neam? Şi i-a zis: Scoală-te şi du-te; credinţa ta te-a mantuit.(Luca 17:11-19)

Această invăţătură minunată a celor zece leproşi care au fost vindecaţi este o povestire a noastră, a tuturor. Dacă indepărtati toate exemplele despre vindecări din Evanghelii aţi reteza cea mai importantă parte. Povestea leproşilor spune că boala corpului işi are originile in boala sufletului.
Imi amintesc că am citit cu ceva timp in urmă o declaratie făcută de dr. Elmer Hess, atunci cand a fost ales preşedinte al Asociaţiei Medicale Americane, declaraţie in care el afirma că: dacă un doctor nu crede in Dumnezeu, el nu are ce căuta intr-un salon cu bolnavi.
Eu cred că marea majoritate medicilor sunt de acord cu faptul că credinţa in Dumnezeu are un efect profund in menţinerea unei sănătăţi perfecte. Si ne amintim de faimoasa zicală: “Doctorul tratează pacientul iar Dumnezeu il vindecă.”
Aşa cum am menţionat mai sus, cuvatul lepros din Biblie reprezintă mintea tulburată, plină de dorinţe contradictorii, emoţii şi idei confuze. Il reprezintă pe omul bolnav, cu ganduri şi emoţii bolnave. Lepra semnifică starea unui om care şi-a pierdut vitalitatea, energia, entuziasmul şi setea de viaţă, deoarece s-a separat de Sursa vieţii. Ne aflăm in condiţia de lopros atunci cand suntem plini de invidie, gelozie, manie, ură, auto-condamnare etc.

Atunci cand ni se spune că Iisus mergea spre Ierusalim şi trecea prin mijlocul Samariei şi al Galileii, aceasta se referă la procesul rugăciunii, la paşii efectuaţi. Iisus reprezintă idealul, dorinţa sau planul vostru, care-şi croieşte drumul propriu prin minte, conducandu-vă mereu către inainte şi către in sus. Acest ideal vă spune in acest moment: “Ridică-te şi acceptă-mă”. Atunci cand veţi inălţa această dorinţă in conştiinţă pană la punctul acceptării, inseamnă că credinţa ta te-a mantuit. Dorinţa voastră trebuie să treacă prin Samaria, care inseamnă confuzie, minte tulburată, şi Galileea (conflictul din minte).

Numărul zece menţionat aici simbolizează completarea unui proces. Dacă privim acest lucru intr-un mod foarte simplu, numărul unu inseamnă bărbatul, aspectul activ, adică dorinţa sau idealul vostru. Cercul sau zero-ul simbolizează uterul sau mintea receptivă a omului. Femeia reprezintă uterul bărbatului. Cu alte cuvinte, zece inseamnă interacţiunea dintre elementele masculine şi feminine ale minţii voastre, gandul şi sentimentul, ideea şi emoţia, creierul şi inima. Cand aceste două aspecte acţionează armonios şi constructiv, se produce o uniune fericită. O astfel de persoană este foarte bine integrată, sănătoasă, vitală şi curajoasă. Gandurile trebuie să fie unite cu adevăratele sentimente, ele trebuie să se conformeze standardelor spirituale pe care le-a stabilit Pavel: Cate sunt adevărate, cate sunt de cinste, cate sunt drepte, cate sunt curate, cate sunt vrednic de iubit, cate sunt cu nume bun, orice virtute şi orie laudă, la acestea să vă fie gandul. (Filipeni 4:8)

Emoţia adevărată urmează gandul adevărat. Inima sau natura subiectivă ar trebui să fie cupa Iubirii lui Dumnezeu şi sanctuarul Prezenţei Sale Divine, in Biblie, ea este denumită cupă. Pe măsură ce medităm la valorile spirituale ale vieţii, primim o transfuzie de iubire, credinţă, incredere şi energie, care curge prin venele noastre, transformandu-ne intreaga fiinţă. Credinţa noastră este insufleţită atunci cand conştientizăm că toate lucrurile sunt realizate prin ea, deoarece ea este dovada prezenţei Puterii lui Dumnezeu in noi.
Există o singură putere şi aceasta este in conştiinţa noastră. Atunci cand ne gandim la ceva, focalizăm fluxul Puterii Creatoare Divine către acel punct. Aşa cum spunea psihologul francez Baudouin, credinţa noastră este de fapt gandul nostru care incepe imediat să se realizeze pe sine, luandu-şi formă şi funcţie in viaţa voastră.

Fiecare din noi vrea să meargă la Ierusalim, oraşul păcii din noi, ceea ce inseamnă că atunci cand dorinţa noastră este complet subiectivată, am ajuns pe tăramul implinirii. Suntem acum impăcaţi (Ierusalim). Mintea noastră nu mai este divizată. Cele două (dorinţa şi credinţa) au devenit una şi totul este foarte bine.

Numărul zece este şi el un număr sacru şi el se compune din linia 1 şi cercul 0, care produc o cruce (X) numai atunci cand există un conflict in minte. Acest conflict sau frustrare apare atunci cand omul este intr-o stare de disociere mentală. El consideră că are două puteri in el şi crede atat in bine, cat şi in rău; priveşte in jurul lui, la circumstanţe şi condiţii, şi işi spune: “Nu mai e nicio speranţă, totul e pierdut, nu există ieşire din această dilemă, sunt incurabil” şi multe alte declaraţii similare. El transferă astfel puterea din el condiţiilor exterioare, dă vina pentru tot ce i se petrece pe vreme, pe alţi oameni sau pe un blestem care-l urmăreşte.

Atunci cand teama se opune dorinţei, mintea şi corpul devin un camp de bătălie, din care va rezulta o cheltuială imensă de energie, debilitatea organelor vitale, căderea nervoasă şi epuizarea. Omul trebuie să inveţe să nu considere lucrurile sau lumea manifestată drept o cauză pentru tot ce trăieşte el. Nu trebuie să plaseze un lucru creat de om mai presus decat Dumnezeu. El trebuie să rezolve conflictul mergand in interior şi, precum Quimby, să-şi prezinte cauza in faţa Marelui Tribunal, Dumnezeu, singura Prezenţă şi singura Putere. In camera secretă a propriei minţi, el oferă Spiritului recunoaşterea supremă. El se uită la gandurile negative, pline de teamă şi le ordonă să dispară din mintea lui, realizand că acestea sunt doar o iluzie şi nu au putere proprie. Nu există niciun principiu in spatele lor şi nu există nimic care să le susţină. El işi aminteşte că există o singură Putere Creatoare, care curge acum prin mintea lui şi care-i aduce tot binele pe care-l caută. El continuă să realizeze aceasta regulat şi sistematic, pană cand are loc procesul de vindecare. A ajuns la o decizie in mintea sa şi a condamnat partea vinovată (gandurile negative), eliberand prizonierul (dorinţa), trimiţandu-l in braţele lui Dumnezeu (Sinele său superior), astfel că,prin repetare, credinţă şi speranţă, dorinţa se scufundă adanc in subconştient. Aceasta se numeşte terapie profundă sau, aşa cum o numeşte Biblia, intrarea in Ierusalim (uru – oraş, salem – pace).
Crucea pe care o purtam este acum indepărtată, deoarece am ajuns in locul morţii. Dacă dorinţa noastră era moartă şi ingropată in subconştient, ea poate reapărea ca răspuns la rugăciunea noastră. Cuvantul (gandul) a devenit carne (s-a manifestat in corpul nostru şi in jur).

Plansul celor zece leproşi este plansul fiecăruia dintre noi. Este strigătul de chemare al fiecărei persoane tulburate,frustrate şi nevrotice către invăţător sau Puterea spirituală din interior, singura care poate aduce pacea şi sănătatea minţii, a corpului şi a emoţiilor. Ei şi-au ridicat glasurile. Voi vă inălţaţi mental atunci cand vă orientaţi cu credinţă şi adoraţie către Prezenţa Spirituală din interior, care vindeca toate bolile.

Invăţătorule, fie-Ţi milă de noi! Psalmul ne spune că: in veac este mila Lui. Cat de frumoase sunt aceste cuvinte. Ele ating corzile inimii, făcandu-vă să păşiţi inainte, cu rugăciunea către Dumnezeu mereu pe buze.Duceţi-vă şi vă arătaţi preoţilor. Cuvantul preot este simbolul percepţiei spirituale, conştientizarea intuitivă a marilor Adevăruri ale lui Dumnezeu. Un preot este cel care oferă sacrificii. Fiecare om este un preot al lui Dumnezeu atunci cand intoarce spatele zeilor falşi, superstiţiilor şi fricilor, pentru a-şi indrepta toată atenţia către Dumnezeu şi Legile Sale. El işi sacrifică sau renunţă la gandurile sale negative, fricile şi credinţele false şi contemplă iubirea, pacea, frumuseţea şi perfecţiunea. El trebuie să dea ca să primească, adică trebuie să renunţe la resentimente şi să se hrănească cu iubire, să renunţe la ideea de sărăcie şi să se hrănească cu ideea abundenţei lui Dumnezeu, să renunţe la frică şi să se hrănească cu increderea in Dumnezeu şi in toate lucrurile bune, să renunţe la tristeţe şi să se hrănească cu esenţa bucuriei, ştiind că toate acestea reprezintă forţa lui. Preotul adevărat renunţă la durere şi suferinţă şi se hrăneşte din fluviul tăcut de pace al lui Dumnezeu. Se abţine de la autocondamnare, depresie, plangere de milă şi se hrăneşte cu bună dispoziţie, sociabilitate, bunătate şi rasete. Se abţine de la diagnostice şi simptome ale bolilor şi se hrăneşte cu viziunea mentală a sănătăţii şi fericirii. Se abţine de la intuneric şi se hrăneşte cu Lumina lui Dumnezeu, care se reflectă in toate problemele sale, ştiind că această Iumină (inteligenţă) cunoaşte toate răspunsurile. Se abţine de la ideea de karmă şi predestinare, şi se hrăneşte cu ideea de Dumnezeu, Eternul Acum, ştiind că Absolutul nu judecă, nu condamnă, nu trimite boli sau moarte. El ştie că, deşi mainile sale sunt manjite cu sangele altora şi poate că a comis crime cumplite, el poate să se intoarcă instantaneu către Dumnezeu din interior, inălţandu-se către Inima Lui, fiind convins că el este acum omul pe care Dumnezeu l-a vrut, omul fericit, bucuros, echilibrat, calm şi iubitor. Din momentul in care acest om işi construieşte o imagine mentală, el se străduieşte să se transforme lăuntric, conform acelei imagini. Legile lui Dumnezeu vor răspunde automat acestui model mental, iar trecutul va fi uitat complet.

Dacă omul se foloseşte greşit de legile chimiei şi electricităţii timp de 20 de ani, dar la un moment dat le va folosi corect, principiul care stă la baza acestor legi va determina in acel moment un răspuns automat. Legea nu poate să aibă ranchiună sau să se răzbune. Atunci cand avem de-a face cu mintea noastră, ne folosim de fapt de principiile după care ea funcţionează. Nu are nicio importanţă că aţi fost un ucigaş, un hoţ sau dacă aţi comis cine ştie ce alte rele; din momentul in care vă decideţi sincer să vă schimbaţi viaţa, ghidandu-vă după concepte noi şi fiind convinşi de adevărul celor afirmate de voi, legea işi inversează modul de acţiune şi vă va răspunde prompt, pe măsura noilor amprente din mintea voastră.

Trebuie să inţelegem că rugăciunea superficială nu este suficientă. Doar atunci cand sinceritatea noii viziuni spirituale pune complet stăpanire pe mintea voastră, veţi reuşi să inlăturaţi toate tiparele vechi de gandire negativă care v-au adus o grămadă de probleme in viaţă. Trebuie să vă amintiţi mereu că legea nu favorizează pe nimeni, ea este intotdeauna impersonală. Legile minţii nu ne pedepsesc niciodată. Noi doar experimentăm reacţia legii pe care noi inşine am pus-o in mişcare prin gandurile şi credinţele noastre.
Cand omul inţelege acest lucru, nu mai poate să urască nici pe cel mai rău om de pe faţa pămantului. Mai mult, nu există niciun fundament real pentru rea-voinţă, resentiment, invidie sau gelozie, deoarece toţi oamenii au posibilitatea de a se indrepta către interior pentru a obţine ceea ce-şi doresc. Dacă ei vor intreţine doar ganduri pozitive şi vor căuta binele, legile minţii vor acţiona corespunzător.

Nu are niciun rost să mai păstrăm ganduri negative faţă de cei care ne-au inşelat sau ne-au făcut rău. Nu este nimic pierdut, decat dacă admitem noi in minte că este pierdut. Tot ce avem de făcut este să realizăm că toate lucrurile există in Mintea Infinită, să ne identificăm mental şi emoţional cu ceea ce ne dorim şi visteria noastră va fi umplută din nou din rezervorul infinit al bogăţiilor lui Dumnezeu, prin metode necunoscute nouă. Nu există pierdere, ci doar sentimentul de pierdere. Oamenii care ne fură, ne inşeală sau ne dezamăgesc in vreo privinţă nu sunt decat nişte mesageri care ne reliefează ceea ce noi am conceput cu mintea. Ei reflectă propria noastră stare de conştiinţă.Cum am putea să fim supăraţi sau ostili faţă de alţii, cind ei nu sunt decat nişte simple instrumente ale minţii noastre, indeplinindu-şi rolul in jocul pe care noi singuri l-am conceput, conştient sau inconştient, şi pe care l-am impregnat in subconştient? Este uşor să iertăm. Tot ce avem de făcut este să ne iertăm pe noi inşine pentru gandurile negative pe care le-am intreţinut şi care ne-au făcut rău doar nouă, in timp ce aceia pe care noi suntem supăraţi probabil că se simt foarte bine şi se bucură de o viaţă frumoasă.

Pentru a vindeca orice situaţie, trebuie să vă arătaţi preoţilor, preotul fiind voi inşivă, renunţand pentru totdeauna la ceea ce este mic pentru ceea ce este măreţ. Puteţi să faceţi sacrificiul acum, focalizandu-vă pe dorinţa de vindecare perfectă şi abătandu-vă atenţia de la corp şi de la simptomele de boală. Cereţi ca Prezenţa Vindecătoare infinită să vă satureze fiecare atom al fiinţei voastre, făcandu-vă puri şi perfecţi.
Credeţi cu fermitate că Inteligenţa Divină care v-a creat preia acum controlul şi vă transformă toate organele, pentru a vă armoniza cu modelul divin de sănătate, pace şi fericire. Pe măsură ce intraţi in atmosfera mentală de armonie şi sănătate, are loc o rearanjare a modelelor de gandire, ceea ce va determina automat o schimbare moleculară in structura corpului, pentru a se ralia la noua stare de conştiinţă. Sunteţi astfel transformaţi, deoarece rugăciunile voastre au determinat o transfuzie spirituală de putere vindecătoare. In acel moment, fiecare atom al fiinţei voastre dansează in ritmurile divine ale lui Dumnezeu cel etern.

Au nu zece s-au curăţit? Dar cei nouă unde sunt? Numărul nouă menţionat aici se referă la conştiinţa că avem ceea ce ne dorim.
Faptul că ştim că am intrat deja in posesia lucrului dorit este cea de-a noua treaptă a legii. in acest stadiu, incepem să simţim deja fiinţa care am vrea să fim şi continuăm să cerem, convinşi fiind că ceea ce cerem este adevărat. Adăugăm gand după gand, stare după stare, pentru ca, in final, să ajungem in punctul de desăvarşire a conştiinţei.

Următorul pas este zece, adică manifestarea efectivă a desăvarşirii.
Ciclul conştiinţei a devenit complet. Ajungem inapoi de unde am plecat. Am inceput prin a ne gandi la Dumnezeu (Unicul) şi am sfarşit prin a experimenta pe Dumnezeu (Unicul). Orice lucru se realizează prin reintoarcerea la Unitate, punctul de plecare. De fiecare dată cand primiţi un răspuns la rugăciunile voastre, il preamăriţi pe Dumnezeu. Gandul şi sentimentul devin una, fuzionate prin entuziasm şi iubire.

Se mai spune că acela care a mulţumit era un străin. Străinul din mintea voastră poate să fie o boală, o teamă,o ingrijorare sau o dificultate oarecare. Aceste atitudini negative sunt străini in casa lui Dumnezeu. Mintea noastră a trebui să fie o casă a rugăciunii, nu un barlog de hoţi. Teama, anxietatea şi mania sunt intruşi care ne fură pacea minţii, Dacă vom incepe să neglijăm aceste stări, şi ne vom indrepta toată atenţia şi devoţiunea către Dumnezeu şi atributele Sale divine, mintea noastră se va curăţa. Vom ajunge să-L preţuim şi să-L proslăvim pe Dumnezeu in interiorul nostru.

Iar unul dintre ei, văzand că s-a vindecat, s-a intors cu glas mare slăvind pe Dumnezeu. Şi a căzut cu faţa la pămant la picioarele lui Iisus, mulţumindu-I. Aceasta este formula perfectă de rugăciune. Vă puteţi manifesta intr-un mod minunat, puteţi fi fericiţi in căsnicie, puteţi avea o afacere prosperă, puteţi avea prieteni extraordinari şi cu toate acestea să aveţi o inimă slăbită sau tulburări de vedere.Era un bărbat care venea la seminariile pe tema Evangheliei lui Ioan şi care mi-a scris că el părăsea cea de-a noua stare armonioasă şi stabilă a vieţii sale, pentru a atinge pe cea de-a zecea, pe care o pierduse demult. Mi-a relatat că se conturează in el o calitate care-i lipsea şi anume, recunoştinţa. In trecut, el rareori preţuia pe cineva şi nu era niciodată recunoscător pentru toate darurile pe care le primea.
A fost uimit cand a inceput să-şi dea seama cate lucruri minunate i s-au petrecut de-a lungul timpului şi de cate momente de binecuvantare s-a bucurat. Străinul din el era o tulburare de vedere.

Starea de recunoştinţă ne ajută să ne acordăm la forţele creatoare ale universului, deoarece acum ştim că tot ceea ce trimitem se intoarce la noi multiplicat, datorită legii acţiunii şi reacţiunii.
Acest tanăr a căutat să-şi liniştească mintea şi a inceput să-şi imagineze că vorbeşte cu regele regilor, cu Dumnezeu insuşi din el.
Desigur că nu avea o reprezentare mentală a lui Dumnezeu, dar simţea că El este acolo, că intrupează tot ce este viu in fiinţa lui. A inceput să spună mereu şi mereu: “Mulţumesc, Tată, mulţumesc, Tată!” Repeta intr-una aceste cuvinte, uşor, liniştit şi cu iubire. Seara, inainte de culcare, inedita in felul acesta şi căuta să intre in somn menţinand această stare de recunoştinţă. In cele din urmă, ochii săi s-au vindecat complet. in limbaj biblic, el a căzut cu faţa la pămant, la picioarele lui Iisus.
Cuvantul faţă reprezintă Adevărul şi Prezenţa lui Dumnezeu, iar picioarele inseamnă inţelegerea. A cădea cu faţa la pămant inseamnă smerenie şi inlăturarea influenţei intelectului, acceptand faptul că inţelepciunea şi Puterea Infinită sunt in interiorul nostru şi pot face orice. El a inţeles că această viziune este adevărata viziune spirituală, eternă şi indestructibilă şi că tot ce trebuia să facă era să menţină mereu acea stare de recunoştinţă pentru darul deja primit.
Mintea recunoscătoare este cea care crede şi se bucură deja de răspunsul primit. De cate ori nu aţi mulţumit omului din spatele tejghelei pentru obiectul pe care l-aţi plătit, dar incă nu l-aţi primit!
Voi ştiţi sigur că el vi-l va trimite acasă şi aveţi incredere in el implicit. Tot la fel, Dumnezeu işi ţine intotdeauna promisiunile şi aţi putea să-I mulţumiţi pentru darurile primite deja. Acceptaţi mental aceste adevăruri şi fiţi recunoscători pentru darurile pe care le cereţi, ca şi cum ele ar fi deja primite.

Am ajuns pribeag in ţară străină. (Ieşirea 2:22) Suntem cu toţii pe aici nişte pelerini rătăcitori şi străini. Am părăsit Paradisul şi nu ne simţim aici ca acasă. In pelerinajul nostru, ne indreptăm din nou către Dumnezeu. Avem dorinţe, idealuri, iubire şi aspiraţie, dar dacă ne uităm la oameni, vedem că adesea ei neagă şoaptele interioare ale inimii, care ne aduc aminte de originile noastre şi ne indeamnă să ne intoarcem la ele.

Există un singur lucru de făcut, un singur lucru pe care-l caută toţi: Dumnezeu, Puterea Creatoare Infinită. Lăsaţi deoparte binele, calităţile, aspectele şi condiţiile pozitive din viaţa voastră şi căutaţi străinul, acel aspect care va deranjează, vă tulbură.
Poate unele dorinţe nu sunt implinite Orientaţi-vă in interior către Dumnezeu şi calmaţi rotiţei minţii; focalizaţi-vă atenţia asupra faptului că Spiritul din voi, Dumnezeu, este sursa şi cauza tuturor lucrurilor. Apoi inălţaţi mulţumiri, repetand tăcut: “Mulţumesc, Doamne”, din nou şi din nou, ca pe un cantecel, pană cand mintea voastră se umple de sentimentul de recunoştinţă. Continuat in felul acesta pană cand se trezeşte conştiinţa. in momentu in care conştiinţa este pregătită, răspunsul apare. Leproşii sunt acum curăţaţi.
Rugăciunea voastră să fie: “O, Doamne mai dă-mi un singur lucru: o inimă recunoscătoare!”
Joseph Murphy

loading...

1 comment for “Puterea vindecatoare a recunostintei

  1. CRISTINA HORVAT
    01/07/2016 at 12:24

    toate articolele care le-am primit sunt foarte frumoase si constructive ; astept cu mare drag sa mai primesc si altele , o zi buna si senina va doresc .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *