Creierul – centrul comenzilor , care are legatura cu autonomia si controlul asupra vietii mele

CreierulCreierul este centrala energetica, unitatea centrala de tratare a tuturor informatiilor a minunatei masinarii umane: creierul are 30 de miliarde de neuroni, fiecare avand o putere speciala. Este centrul comenzilor, care are legatura cu autonomia mea si controlul asupra vietii mele.

Creierul este legat de cea de a saptea chakra sau centru de energie si de glanda pineala, denumita si epifiza.

Creierul are doua emisfere distincte. Emisfera dreapta, Yin, la chinezi, reprezinta latura feminina [introvertita), creativitatea, totalitatea situatiilor (vederea de ansamblu asupra lucrurilor), intuitia, perceptia si arta, este emisfera receptoare.
Este alimentata de faptele traite. Este orientata spre a fi.
Emisfera stanga, Yang, este cea care da, care „domina”, este extrovertita, agresiva, rationala, logica, care analizeaza totul. Este legata de perceptia lumii exterioare, a conceptelor, a numerelor
si a cuvintelor, de ratiune. Gestioneaza „cum” au loc evenimentele, elaboreaza planuri detaliate. Este alimentata de cunostintele dobandite. Este orientata spre timp, fapte si a face. Fiecare emisfera controleaza jumatatea opusa a corpului (emisfera dreapta controleaza partea stanga si invers). Incrucisarea fibrelor nervoase spre partea opusa are loc la nivelul bulbului rahidian (deasupra gatului) si coboara de-a lungul maduvei spinarii. Acest lucru explica de ce oamenii care au un accident vascular pe partea stanga, vor avea apoi o paralizie pe partea dreapta .
Exista un punct de intersectie si la nivelul nervilor optici ai ochilor, sediul chakrei celui de-al treilea ochi, situat la radacina, nasului, intre sprancene. Un sistem echilibrat trebuie sa respecte functionarea globala a celor doua emisfere. Creierul reprezinta sediul gandurilor, al ideilor, al cunoasterii, EUL SUPERIOR, centrul universului, identificarea cu orice forma divina. Socrate spunea:
„Cunoaste-te pe tine insuti si vei cunoaste Universul si zeii”.
CREIER — ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL (AV.C.)
Acest tip de accident este legat de circulatia sangelui si de vasele de sange. Este efectul unei hemoragii sau a unei ocluzii cauzate de un cheag, provenind din artere sau de Ia inima. Accidentul vascular cerebral se poate manifesta in mai multe situatii, legate toate de iubire. Acest gen de accident este o reactie foarte puternica, un nu categoric adresat unui echilibru care indica in ce aspect se manifesta acea frica in viata mea. Pot avea impresia ca imi pierd mijloacele de a-mi conduce viata. In cazul accidentelor cerebrale hemoragice, este vorba despre o artera care se sparge, lucru care produce o inundare cu sange a unei parti a creierului. Este posibil sa traiesc o tensiune atat de mare in mediul familial sau profesional, care acumulata ajunge sa se elibereze prin aceasta tasnire a bucuriei de a trai (sangele), care simbolizeaza toata durerea pe care o traiesc in aceasta situatie.
Indiferent in care parte a creierului se produce accidentul, in partea dreapta (intuitiva) sau stanga (rationala), accept sa identific mesajul pe care mi-l transmite corpul, sa restabilesc pacea cu mine insumi si sa ma restabilesc cat mai repede. Imi vizualizez creierul scaldandu-se intr-o baie de lumina alba si aurita pentru a-mi ajuta toate celulele nervoase sa se regenereze si sa ii reia functiile intr-o noua maniera, pentru ca eu sa imi regasesc cat mai repede sanatatea.

Loading...

CREIER — APOPLEXIE
Apoplexia (sau atacul cerebral) este un termen popular care descrie hemoragia parenchimatoasa. Apoplexia este suspendarea brusca, mai mult sau mai putin completa a tuturor functiilor creierului, caracterizata prin pierderea subita a cunostintei si a mobilitatii voluntare, cu pastrarea circulatiei si a respiratiei.
Adeseori este rezultatul unei hemoragii cerebrale. Criza de apoplexie este manifestarea nevoii extreme de a rezista vietii si schimbarilor, respingerii si negarii mai multor aspecte ale vietii si ale fiintei mele. Traiesc o mare indecizie: evit sa fac schimbari,in viata mea. Vehiculul bucuriei mele de a trai, sangele, nu mai ajunge sa irige din plin o parte a creierului. Aceasta parte inceteaza sa mai
functioneze si apoi se instaleaza paralizia. Sunt nelinistit si confuz. Devin constient de faptul ca am tendinta de a vrea sa rezolv totul si sa controlez totul in locul celorlalti. Intru in vietile celorlalti. imi depasesc limitele deoarece vreau sa fac prea multe. Astfel, imi concentrez toata atentia asupra celorlalti, dar ma uit pe mine insumi. De aceea refuz ca ceilalti sa se amestece in viata mea personala (asa cum fac eu in vietile lor…).
Criza de apoplexie apare de obicei la o varsta mai inaintata, arata frica mea de a imbatrani, nesiguranta mea fata de sprijinul pe care il voi avea din partea familiei mele, atat pe plan emotional, cat si pe plan financiar.
Daca opun rezistenta vietii, sunt de acord sa abandonez totul si sa raman inchis.
Prefer sa mor: este mai usor si distrugerea este singura mea salvare. Este infrangerea! Paralizia ma impiedica sa imi exprim din plin energia vitala si potentialul creativ. Activitatile mele sunt acum limitate.
Daca vreau sa imi regasesc bucuria care imi alimenteaza viata, accept sa fiu deschis in fata intuitiei si a iubirii si sa exprim mai mult ceea ce simt. incep prin a avea tot mai multa incredere in viata. imi concentrez atentia pe propriile mele valori si pe propriile mele calitati. Las sa creasca aceasta Viata in mine. Propovaduind pacea, iubirea si starea de bine, ii ajut pe ceilalti sa se simta mai bine in libertatea si in respectul fiecaruia.

COMOTIE CEREBRALA
Comotia cerebrala reprezinta zguduirea intregului creier in urma unui traumatism cranian, care duce la o coma provizorie. Comotia este o forma de fuga, un mijloc brusc si direct de a ma opri si de a observa ceea ce se intampla in viata mea.
Comotia cerebrala imi arata faptul ca, in mod inconstient, ma agat atat de mult de vechile mele idei si atitudini incat acestea se izbesc de cele noi care vor sa le ia locul.
Pot, de asemenea, sa ma agat de ceva sau de cineva: atribui celorlalti responsabilitatea pentru propria mea viata. Ma definesc raportat la ceilalti in loc sa fiu eu insumi. Ma simt in siguranta daca sunt apropiat de cineva, dar acest atasament ajunge sa ma sufoce, deoarece, in adancul meu, vreau sa imi traiesc propria viata si nu cea pe care vor ceilalti sa o traiesc. Pot sa imi ingrop emotiile in alcool, droguri, jocuri de noroc, dar, mai devreme sau mai tarziu, va trebui sa fac fata realitatii.
Exista un haos in viata mea, ma simt zdruncinat de cineva sau de propunerile sale. Exista o lupta pentru „a nu mai termina” care ma afecteaza foarte puternic. Indirect sunt adus in situatia de a ma opri, de a-mi examina viata si a vedea in ce directie vreau sa merg. Revin asupra prioritatilor mele. De asemenea, poate am mintea „prea plina de idei”, ma imprastii prea mult, am nevoie sa revin pe pamant. Are loc o busculada si apoi apare socul. Comotia survine in urma unei rani la cap sau a unui accident care „socheaza” capul, creierul si mintea. Corpul meu este temporar „plecat” si inconstient. Unde am ajuns in viata mea? Ce directie trebuie sa apuc? Oare mentalul meu merge in toate directiile in acelasi timp, fara o orientare reala ?
Accept sa revin pe pamant, in realitate, pentru a regla „in mediul real” si intr-un mod mai adecvat situatiile pe care le traiesc in prezent. Este posibil sa evit comotia, acceptand sa fiu foarte deschis fata de ceea ce se intampla in viata mea.

CREIER (durere la…)
Problemele la nivelul creierului indica faptul ca am tendinta de a vrea sa cunosc cu mintea si cu latura mea rationala (emisfera stanga) toate situatiile pe care le traiesc. Las la o parte emotiile (emisfera dreapta) cu care imi este frica sa intru in contact, incercand sa ma conving ca acestea nu folosesc la nimic sau ca sunt mai mult daunatoare decat utile. Am dobandit o mare rigiditate in modul meu de gandire si vreau cu orice pret sa am dreptate ! Apar tot felul de informatii si
elemente noi, dar eu nu le iau in considerare. Ma simt stangaci si traiesc o stare de confuzie. Astfel imi este greu sa imi schimb parerea si sa admit ca este posibil sa nu am dreptate.
Embolia cerebrala indica faptul ca ma simt prins intr-o situatie pe care o tot rumeg si pe care vreau sa o evit cu orice pret, chiar daca acest lucru presupune sa parasesc aceasta lume. Accept sa las la o parte latura mea prea „matura, serioasa si rationala si sa imi regasesc latura de „copil”caruia ii place sa rada, sa se bucure si care straluceste in inocenta sa si in dorinta sa de a invata lucruri noi.

CREIER — ECHILIBRU (pierderea echilibrului) SAU AMETEALA
Pe plan fizic, echilibrul este mentinut de repartitia greutatii pe corp, ceea ce ne ajuta sa ne miscam, fara sa ne aplecam de-o parte si de alta. Controlul echilibrului are Ioc la nivelul urechii interne, in labirint. Cat despre creier, acesta comanda miscarile cu ajutorul sistemului vizual, sistemul proprioceptiv, sistemul vestibular din urechea interna si, mai ales, cu ajutorul cerebelului, care integreaza toate actiunile. Cand creierul se simte clatinat si depasit de situatii sau de evenimente, este tras in toate directiile in acelasi timp si isi pierde echilibrul.
Ideile mele se imprastie si nu mai pot gandi limpede. Pierderea echilibrului si ameteala sunt asociate uneori cu hipoglicemia: imi lipseste dulceata din viata.
Acest gen de fuga poate fi asociata cu o situatie sau o persoana a caror evolutie mi se pare prea rapida pentru mine. Vertijul se produce atunci cand realitatea mea devine coplesitoare, deoarece am intretinut idei false, care au aparut in urma asteptarilor mele neimplinite. Astfel imi pierd sentimentul de echilibru si de armonie.
Discernamantul imi este afectat si am impresia ca viata mea este „cu susul in jos”. Cu toate ca ameteala poate avea si alte cauze de ordin fizic, precum hipoglicemia (lipsa zaharului in sange), hipotensiunea (presiune sanguina scazuta), o incetinire cardiaca, o problema la nivelul urechii sau un deficit al energiei rinichiului, aceasta afectiune este legata de fuga. Atunci cand ma simt tras in toate partile, constient sau nu incerc sa „ma ametesc” pentru a uita ceea ce traiesc. Energiile mele sunt imprastiate, dezmembrate si acest lucru imi da impresia ca nu mai am putere asupra vietii. Vreau sa fac un ocol mare, dar stiu ca la capatul drumului va trebuie sa infrunt lucrurile care ma sperie. Labirintul imi arata faptul ca ma pierd in detalii, sarcini si activitati care deocamdata nu sunt importante. Nu mai vad limpede, ma simt ca intr-un labirint. O parte din mine opune rezistenta schimbarilor care survin. M-am angajat intr-un proces pe care nu il mai pot opri sau macar incetini. Nu mai stapanesc situatia si acest lucru creeaza o angoasa. Sunt paralizat de incertitudine. indoiala ma determina sa ma agat de persoane sau de lucruri. imi refulez emotiile si acest lucru ma determina sa traiesc intr-un mod superficial.

Accept sa devin constient de faptul ca merg in prea multe directii in acelasi timp si imi acord timpul necesar de a imi redobindi echilibrul. Ascult mesajele pe care mi Ie transmite corpul si accept sa imi acord mai mult timp si lucruri dulci. imi iau ragazul sa savurez tot ceea ce este frumos si bun in viata. imi identific clar prioritatile si imi afirm alegerile cu convingere. Continui sa merg mai departe stiind ca eu sunt Stapanul vietii mele. Nu mai trebuie sa astept aprobarea celorlalti, mai ales pe cea a parintilor mei. Accept sa fiu diferit si faptul ca merit sa fiu fericit. imi deschid inima pentru a primi iubire si bucurie in viata mea.

Jacques Martel

loading...

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.