Esenta inimii

loading...

Esenta inimiiLinistea este esenta inimii. Nu poti fi in plinul inimii tale, decat daca te ierti pe tine insuti si ii ierti pe ceilalti. Nu poti fi in plinul inimii tale, daca esti ingrijorat sau furios. Nu poti fi in plinul inimii tale, daca respiri superficial sau cu greutate.

Cand respiratia este superficiala, la fel este si gandirea. Daca vrei sa traiesti o viata spirituala, constientizeaza modul in care respiri. Straduieste-te sa devii constient de momentele in care respiri superficial si extinde constienta si asupra gandurilor tale. Vei vedea ca mintea ta palavrageste. Nici unul dintre aceste ganduri nu are profunzime sau semnificatie. Daca te relaxezi si respiri adanc, aceste ganduri vor zbura ca niste pasari speriate. Atunci iti vei gasi salas in inima ta.

Atunci cand respiratia iti este chinuita, gandul iti e condus de frica si anxietate. Straduieste-te sa devii constient de momentele in care respiri greu. Observa ce gandesti si ce simti. Starile mintii tale isi au radacina in trecut sau in viitor. Te concentrezi pe ce fac alti oameni si pe modul in care te poti adapta la actiunile lor si cum te poti proteja. Iti construiesti in jurul inimii o fortareata formata din ganduri.

Respira adanc si relaxeaza-te. Mai respira o data. Respira si intoarce-te la inima ta. Respira si intoarce-te la Sinele tau esential.

Daca nu te intorci spre inima ta, nu poti vedea prin prisma compasiunii. Si daca nu privesti cu compasiune, nu vezi cum trebuie. Tot ceea ce este perceput este ceva fals, este o hiperbola. Este ceea ce, pur si simplu, iti hraneste plictiseala si anxietatea.

Respiratia este cheia spre a trai o viata spirituala in intruparea fizica. Atunci cand trupul moare, respiratia il paraseste. Unde se duce ea?

Cei mai multi dintre voi cred ca trupul este cel care creeaza respiratia, in realitate, este exact invers. Respiratia este cea care da viata trupului. Atunci cand respiratia dispare, trupul inceteaza de a mai functiona. El se dezintegreaza, devenind nimic – deoarece, fara respiratia spiritului, trupul nu este nimic.

Daca vrei sa duci o viata spirituala, respira profund si rar. Inhaleaza aerul adanc, pana in abdomen si apoi elimina-l pe deplin. Cu cat iti aduci mai mult aer in trup, cu atat te simti mai usor si cu atat iti este mai usor sa-ti duci la indeplinire responsabilitatile. Cel care respira nu se teme si nu este coplesit de ceea ii aduce viata, deoarece are energia necesara pentru a face fata tuturor situatiilor. Numai cel a carui respiratie este superficiala sau chinuita sau neregulata este dezenergizat si se intimideaza usor in fata incercarilor vietii.

Daca nu respiri profund si calm, nu poti fi in plinul inimii tale. In cazul in care nu stii despre ce vorbesc, pune cartea jos si incepe sa respiri, introducand aer in abdomen, numarand pana la cinci atunci cand inspiri – si iarasi pana la cinci, atunci cand expiri. Respira in felul acesta timp de cinci minute, extinzand treptat numaratoarea pana la sapte, sau opt, sau noua. Nu te forta. Extinde numaratul in mod gradat, pe masura ce plamanii iti permit sa o faci fara efort.

Acum esti in plinul inimii tale. Observa ca esti profund relaxat, dar surprinzator de vioi. Constienta ta se extinde catre toate celulele trupului. Esti multumit acolo unde esti. In acest moment, iti locuiesti pe deplin trupul. Te simti plin de caldura si energie. Te simti in siguranta. Gandurile tale au incetinit si au devenit mai cuprinzatoare. Nu te mai concentrezi pe „ar trebui” si „ce-ar fi daca” din viata ta. Tensiunea si anxietatea dispar. Trecutul si viitorul s-au retras din starea ta de constienta. Gandirea ta este centrata si plina de demnitate. Poti sa te concentrezi asupra gandurilor tale, deoarece sunt mai putine si mai rare. Adu-ti acum constienta catre inima ta, pe masura ce continui sa respiri calm dar profund, pana in abdomen.

Poti sa simti in centrul inimii tale prezenta intelegerii si compasiunii? Poti sa vezi ca te accepti cu blandete – pe tine si pe ceilalti?

Poti sa simti iubirea care salasluieste in inima ta si se extinde liber asupra celorlalti?

Acum te afli in plinul inimii tale. Acum esti in linistea din care vin toate sunetele. Ca o barca pe ocean, simti valurile care unduiesc dedesubtul tau. Iar tu te misti impreuna cu valurile, dar stii ca nu esti valurile. Gandurile vin si pleaca, dar stii ca nu esti gandurile tale. Unele ganduri te imping mai departe decat altele, totusi te poti intoarce catre centru. Asemenea unui val mai mare, un anumit gand poate fi incarcat de emotie, dar daca ramai acolo unde esti, emotia va scadea. Acum stii ca poti ramane in cadrul fluxului si refluxului, iesind si intrand, simtind contractia si expansiunea gandului.

Dedesubtul mintii care gandeste, se afla constienta pura care nu judeca. De indata ce descoperi aceasta constienta, inima se deschide – iar a da si a primi nu necesita nici un efort.

A observa linistea si a respira profund si calm este cel mai usor mod de a-ti deschide inima. Poti sa o deschizi si prin dans sacru si prin miscari care includ respiratie si incurajeaza recunostinta si prezenta deplina in acel moment. Metoda pe care o folosesti pentru a intra in inima ta este doar un instrument. Nu face din el ceva important. Ceea ce este important este ca tu sa gasesti un mod de a accesa aspectul mai profund al fiintei tale, care este impacat.

Nu exista fiinta umana care sa nu fie capabila de a atinge aceasta stare de constienta si compasiune deschisa. Totusi, sunt foarte putini oamenii care stiu ca exista in ei aceasta capacitate de a-si gasi pacea. Majoritatea fiintelor umane traiesc viata intr-un ritm rapid, chinuindu-se sa-si duca zilele de azi pe maine. Mintile lor sunt ocupate cu ganduri, planuri si griji. Trupurile lor sunt in mod constant in lupta sau agitatie, iar aceasta le slabeste sistemul imunitar si creeaza conditii in care boala si starea de rau sa se poata instala.

Sunt putine fiintele umane care se ocupa in mod direct de starea lor de bine, fizica si emotionala. Nu e de mirare ca nu au perspectiva spirituala. Atunci cand oamenilor nu le pasa de ei insisi, ii acuza pe altii pentru problemele lor. Se simt victime. Se simt prinsi in capcana cand e vorba de serviciul lor, de relatii, de locul unde se afla fizic, de rolurile si responsabilitatile lor. Par a trai intr-o oala cu presiune. Fie raman in starea lor exterioara si se simt victime, fiind sunt plini de resentimente – fie pleaca altfel decat ar trebui, inainte ca situatia sa fie rezolvata, lasand in urma inimi zdrobite.

Daca ceva din toate acestea ti se pare familiar, atunci stii foarte bine cat este de usor sa fii prins in lupta pentru existenta. Viata ta a pornit in galop – esti mai ocupat decat oricand altadata – dar cui ii foloseste? Banii si averile nu-ti pot cumpara pacea. Numele, faima si pozitia sociala nu-ti pot aduce fericirea. Fii cinstit cu tine insuti. Te simti bine cand e vorba de tine si de oamenii apropiati tie? Esti optimist in privinta vietii? Astepti cu nerabdare fiecare zi? Daca nu, traiesti o viata goala, lipsita de hrana spirituala – o viata care si-a pierdut radacinile pe care le avea in respiratie, in trup si pe pamant.

A-ti accelera viata nu inseamna a o face mai buna. Calatoriile pe toata planeta in automobile si avioane nu duc la relatii mai apropiate. Multi dintre voi simt ca vietile voastre prind viteza, dar nu va dati seama ca voi sunteti cei care turnati benzina in rezervor. Presupun ca va este mai usor sa credeti in distrugerea planetei prin cutremure si inundatii, decat sa va asumati responsabilitatea pentru pangarirea ei prin propria voastra neliniste, plictiseala si neglijenta.

Nu vedeti ca Pamantul va reflecta calitatea propriei voastre constiente? Poluarea nu este nimic altceva decat poluarea propriei voastre inimi-minte. Cu cat va departati mai mult de voi insiva, cu atat aduceti mai multa violenta asupra Pamantului si asupra celorlalti. Cu cat uitati mai mult sa respirati, cu atat aerul devine mai nesanatos si cu atat apar mai multe conflicte interpersonale.

Daca veti continua sa uitati sa respirati, planeta este condamnata. „Ei bine”, spui tu, „ne descurcam noi si cu asta”. Dar s-ar putea sa nu fie atat de usor pe cat crezi. Incearca un timp. Respira adanc o singura zi si vezi ce se intampla. Daca te dedici acestui exercitiu, incepe sa dispara din viata ta tot ceea ce este artificial. Si s-ar putea sa fii uimit cat de multe lucruri din viata ta incep sa se disperseze.

Ia gandeste-te! Ai un serviciu sigur? Nu, daca mergi la lucru din spirit de sacrificiu. Si cu casatoria cum stai? Esti impreuna cu partenerul din obligatie, sau din dragoste? Dar convingerile tale religioase sau morale … sunt ele profunde? Sau au fost modelate pe baza de frica si vinovatie? Daca e asa, ele nu vor rezista fluxului si refluxului, pe masura ce respiratia coboara in abdomen si apoi iese prin gura, nas si piele.

Vrei cu adevarat sa te eliberezi de toxine? Doresti cu adevarat sa o iei mai incet? Esti gata sa renunti la excesul de stimulente?

„Dar”, vei intreba tu „nu mai pot sa-mi citesc ziarul si sa ma uit la stirile de la televizor?”

„Ba da”, iti voi raspunde eu „dar numai daca poti sa respiri in continuare, profund si calm”.

Cei mai multi dintre voi vor descoperi ca acest lucru este imposibil. A cauta pacea inseamna a renunta, pentru moment, la stimulentele false din viata voastra, tot ceea ce este trivial sau in exces va indeparteaza de esenta lui cine sunteti.

Nu-mi cereti sa va explic totul. Nu am de gand sa va ofer un nou set de porunci. Folositi-va bunul simt. Observati ce anume va aduce pacea si ce anume va tulbura pacea. Asumati-va responsabilitatea pentru ceea ce consumati, pentru persoanele pe care le aduceti in preajma voastra, pentru ceea ce faceti. Aveti posibilitatea de a alege. Anumite alegeri va aduc doar lupta si durere. Altele, va aduc liniste si vindecare.

Puteti trai tara supra-stimulente? Puteti sa o luati mai incet, sa respirati si sa traiti in cadrul momentului? S-ar putea sa nu fie atat de greu pe cat credeti. Dat fiind ca puteti incepe acum – si nu in trecut sau in viitor – totul devine o simpla provocare. Incercati acum. Fiti in prezent si respirati cateva minute. Cu cat o faceti mai mult, cu atat devine mai usor. Aceasta practica va deveni din ce in ce mai intensa – ca un torent care vine din munte si antreneaza pietrele mari care-i stau in cale.

Atunci cand va hotarati sa practicati linistea, relatia voastra cu intregul univers se schimba. Comunicarea se adanceste si se extinde. Cei care va cunosc, va inteleg fara cuvint. Ceea ce vreti sa spuneti este purtat de respiratie si de vant. Nu mai exista nici o diferenta intre ce este inauntrul si ce este in afara. Pamantul si cerul se intalnesc, acolo unde inima si mintea ta se unesc intr-o binecuvantare tacuta.

Doar frica ta te face sa opui rezistenta vietii. Prin respiratie depasesti frica – si rezistenta dispare. Acum te alaturi curentului vietii. E nevoie sa ai un serviciu, sa te casatoresti, sa faci copii, sa scrii carti, sa tii conferinte, sa-i hranesti pe cei flamanzi, sa-i ajuti pe cei lipsiti de drepturi si deprimati? Nu, decat daca toti ti se alatura si merg in aceeasi directie – o data cu raul vietii. Iar daca o fac, sa fii sigur ca nu tu esti cel care munceste, se casatoreste, procreeaza, scrie, vorbeste, hraneste sau ajuta. Raul o face – prin tine. Si, in felul acesta, ramai vesel si relaxat, indiferent de ce faci. Nimic nu te impiedica de la a respira, deoarece respiratia este singura ta responsabilitate.

Asa ca, iti voi da un jalon simplu: „Daca nu poti respira, nu o face. Iar daca tot te chinui sa o faci, aminteste-ti sa respiri cum trebuie!”

De prea multi ani te misti foarte rapid, astfel incat raul nu te poate prinde din urma. Nu e de mirare ca nu simti ca ai fi sprijinit de catre univers!.

Dar, sus inima! Gandeste-te ca fiecare persoana care a trait pe planeta a cunoscut si a practicat ceea ce va invat eu acum. Iar undeva, adanc in inima ta, o stii si ti-o amintesti si tu. Asta, deoarece demult – inainte ca ego-ul vostru sa incerce sa ia comanda calatoriei – tu erai capitanul rabdator al propriei tale corabii, care se indrepta fara vasle si fara panze catre o destinatie intuita, dar necunoscuta.

Si, acelasi lucru se intampla si acum, chiar daca tu crezi ca trebuie sa te zbati ca sa preiei comanda.

Respira si, cu timpul, raul vietii te va gasi si te va adopta. Atunci, vei fi purtatorul lui de cuvant si confidentul lui. Cel care asculta si cel care spune adevarul. Cel care face servicii, fara sa pastreze nimic pentru el.

Cel care iubeste, fara sa ceara nimic in schimb.

Acesta este intru totul destinul vostru. A fi creatorul si cel creat – totul in unul. A fi masculin in feminin si feminin in masculin. A fi activ si receptiv. A merge dincolo de dualitate, pe aripile paradoxului.

Toate acestea le vei face, deoarece Mesia a venit si Mesia esti tu. Tu esti cel care invata sa respire si sa se ridice din durerea conflictelor autocreate. Tu esti acela, dragul meu frate si draga mea sora.

Numai tu.

Te rog sa-ti petreci un timp contempandu-ti telurile

Lumea nu te poate face fericit. Cu cat inveti asta mai repede, cu atat mai usoara iti va fi stradania.

Daca-ti privesti cu onestitate experienta, vei vedea ca iti petreci cea mai mare parte a timpului „rezistand” unor anumite situatii sau incercand sa le eviti. Desigur, cu cat incerci mai mult sa eviti aceste situatii, cu atat mai mult esti confruntat cu ele.

Asta se intampla fiindca nu poti invata ceva prin eludare si negare. Poti aborda o situatie din prezent intr-un mod plin de semnificatii, numai atunci cand o privesti in fata si incepi sa-ti asumi responsabilitatea pentru ea. Confruntarea cu temerile si fricile tale este primul pas in procesul de demontare a lor.

Crezi ca esti aici pentru a infaptui multe lucruri spectaculoase si importante, dar aceasta este doar dorinta ego-ului tau de a fi recunoscut.

Nu esti aici ca sa faci ceva, ci ca sa des-faci ideile si convingerile false pe care ti le-ai format despre tine si despre altii. Nimeni altcineva nu poate face acest lucru in locul tau. Tu esti cel care a acceptat aceste idei si tu trebuie sa fii cel care le respinge.

Nu e nimic spectaculos in a respinge falsitatea. Dimpotriva, e un proces cat se poate de prozaic si sobru.

Te rog sa-ti petreci un timp contemplandu-ti telurile. Cate dintre acestea au de-a face cu a realiza ceva in lume? Vei observa ca sunt multe. Sa nu-ti fie rusine. Da-ti seama, numai, ca atentia iti este directionala spre exterior. Si recunoaste, te rog, ca – pana si in cazul in care ar fi posibila – atingerea tuturor acestor teluri nu te-ar face fericit.

Fericirea este posibila numai in momentul prezent. Daca esti fericit acum, nu mai e nimic altceva de realizat. De fapt, daca devii preocupat de fericirea ta de maine sau de cea de peste cinci minute, vei uita sa fii fericit acum.

Toate planurile si visurile tale te scot din fericirea prezenta.

Paul Ferrini

Loading...

1 comment for “Esenta inimii

  1. Nicolae
    15/03/2017 at 4:01

    Multumesc , multumesc , mutumesc .

Lasă un răspuns