Gandurile noastre determina miscarile, tinuta si infatisarea exterioara generala

tinutaGandurile noastre redau infatisarii noastre, forma si intiparirea individuala. Gandurile noastre determina miscarile, tinuta si infatisarea exterioara generala.

Legile frumusetii si ale sanatatii complete sunt identice. Ambele depind de starea sufleteasca sau, cu alte cuvinte, de calitatea gandurilor, care adeseori trec de la altii la noi si invers.

Uratenia expresiei provine intotdeauna de la violarea inconstienta a unei legi oarecare, atat la cei tineri, cat si la cei batrani. Fiecare semn de decadenta in corpul omenesc, fiecare manifestare de slabiciune, tot ceea ce reda exteriorului omului un aspect respingator, emana din predominarea starii lui sufletesti.

Natura a implantat in noi, asa zisul instinct, iar eu l-as denumi inalta ratiune, pentru ca noi actionam cu simturi mult mai fine cand uram slutenia si imperfectul, adevaratele semne ale decadentei! Inclinarea innascuta a naturii omenesti, impune a fugi de imperfectiune si a cauta comparativ perfectiunea. Inalta noastra ratiune are dreptate atunci cand se teme, din aceeasi cauza, de riduri si subrezenie, ca de o imbracaminte murdara si rupta! Corpul este vesmantul viu si, in acelasi timp, si instru-mentul spiritului.

Veacuri intregi, din generatie in generatie, din copilarie chiar, ni se intipareste gandul despre existenta si irevocabilitatea necesara a legii naturii, prin care, corpul nostru, dupa trecerea unui timp determinat, se vestejeste, pierde din gratiile lui, iar intelectul se sleieste.

Noua ni se spune ca spiritul nu e in stare a dejuca aceasta; nu-i sta in putere de a renaste corpul cu ajutorul fortelor care exista in noi; de a-l face tot mai nou si mai plin de vanitate!

Irevocabilului mers al naturii ii este atat de putin necesar sa distruga actiunea vietuitoare a corpului omenesc, dupa cum ii este indiferent daca ne transportam cu caii de posta sau in automobil, daca trimitem corespondenta prin curier special sau prin telegrafie.

Ar fi o ignoranta stupida de a sustine cu indarjire ce anume se incadreaza in legea naturii. Este o greseala fatala a socoti acea portiune mica a trecutului, care ne este cunoscuta, drept un indicator sigur a tot ce va fi sa se intample in vecii vecilor.

Daca planeta noastra a fost asa dupa cum ne invata geologia, adica o masa de forte salbatice si neinfrante, in forfoteala, daca si regnul vegetal, animal, iar apoi viata omeneasca au fost mai grosolane, atunci nu ne serveste aceasta ca iluzie, speranta si ca dovada a faptului ca mergem in intampinarea „marii fineti” si perfectiuni la care tindem acum intotdeauna si in fiecare clipa? Nu inseamna oare „finete” sporirea autoritatii, dupa cum forta fierului creste pana la otel?

Dupa cum se stie, omul este cea mai subtila fiinta organica. Oare in el nu trebuie sa se dezvolte cele mai inalte si inca necunoscute forte?

Mii de ganditori din toate tarile se intreaba in secret: „Pentru ce ne nimicim, sa pierdem ceea ce este mai bun, mai nepretuit in viata, exact in acel timp in care am agonisit experienta si intelepciunea, ce ne-a adaptat mai mult la viata! Parca abia s-a ivit vara si zilele au si inceput sa fie mai scurte.”.

Chemarea multora, la inceput, se exprima numai prin soapte. Rugaciunea, dorinta, rugaciunea maselor incepe intotdeauna de la implorarea in ascuns. Cei dintai, temandu-se sa nu para ridicoli, cu greu se hotarasc sa sopteasca vecinului! Si totusi, la baza experientei, sta adanc infipt urmatorul adevar:

„Fiecare dorinta, gandita sau exprimata, apropie scopul ravnit in mod nemijlocit catre intensitatea dorintei si aduce cresterea numarului doritorilor. Ei isi dirijeaza functiunile sufletesti pe o cale determinata si, prin aceasta, se pune in miscare puterea latenta a vointei, care ajuta la realizarea dorintei, putere ignorata inca de intelepciunea scolastica. In felul acesta, milioane de oameni doreau in ascuns un mijloc mai rapid de deplasare – au fost descoperite aburul si electricitatea. Curand, vor veni la rand alte probleme, alte cerinte, nazuinte interioare, exigente interioare.

Se intelege ca la primele incercari de a realiza dorintele – ce ne par deocamdata fantome – nu vor lipsi greselile si insuccesele, dar si in timpul primelor descoperiri tehnice au fost ciocniri de trenuri, explozii de cazane, etc.

Batranetea noastra este de doua feluri: batranetea sufletului si a corpului. Sufletul a obtinut maturitatea prin nenumaratele sale intrupari si forme de existenta in cursul a milioane de ani, pana la starea superioara de constiinta actuala; el a uzat multe corpuri tinere, ca pe niste haine. Ceea ce noi numim moarte nu este altceva decat incapacitatea de a intretine in buna stare vesmantul fizic, de a improspata mereu corpul nostru cu elemente vitale. Odata cu maturitatea si experienta spiritului, sporeste si capacitatea lui de predominare asupra corpului, transformandu-l dupa vointa sa.

Prin aceasta autoritate sufleteasca, se poate obtine frumusetea, sanatatea, forta si iubirea oamenilor. Pe de alta parte, aceeasi forta, in mod inconstient, poate sa ne faca urati, bolnavi, slabi si respingatori, cel putin in aceasta viata, caci, la urma urmei, evolutia care tinde catre finete, catre perfectionare, transforma totul in forme mai purificate. Iata ce fel de puteri magice poseda gandurile noastre. Cu toate ca sunt invizibile, ele totusi sunt reale, ca si floarea, pomul si fructul. Sub actiunea neintrerupta a gandurilor, muschii imprima gesturi reflexe, care oglindesc caracterul acestor ganduri.

 Prentice Mulford

Loading...

Related:  Gandurile sunt cei mai buni indicatori ai sentimentelor noastre

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.