Etape pe care omul le atinge in evolutia sa spirituala

omulToti oamenii pe care ii vedem, pe care ii cunoastem sau pe care i-am putea cunoaste sunt roboti, veritabili roboti care lucreaza numai sub presiunea influentelor exterioare.

Omul nr.1
Este omul corpului fizic, la care functiile instinctului si miscarii prevaleaza asupra celor ale sentimentului si gandirii. Centrul de gravitatie al vietii sale psihice este in centrul motor. Cunoasterea sa este bazata pe imitatie, instincte sau invatata pe dinafara, repetata obositor, mecanic, o cunoastere pe care acest tip de om „o capata ca o maimuta sau ca un papagal“.
„Fiinta lui traieste prin instincte si senzatii, arta sa este de imitatie, un simulacru sau grosolana, primitiva si senzuala, precum muzica si dansurile popoarelor salbatice. Religia sa este formata din ritualuri, forme exterioare, sacrificii si ceremonii sclipitoare care pot, uneori, sa fie de o splendoare seducatoare sau, dimpotriva, de un caracter lugubru, salbatic si crud.“

Omul nr.2
El este omul in cazul caruia functiile emotionale le domina pe toate celelalte; este omul sentimentului si al emotiei. Centrul de gravitatie al vietii lui psihice este in centrul emotional. Fiinta lui traieste din sentimente si emotii, iar arta sa inseamna sentimente.
Cunoasterea sa se limiteaza la ceea ce ii trezeste emotii puternice. Totdeauna doreste ceva care sa-i placa sau, daca este bolnav, este atras de tot ce-i displace.
„Este fascinat de lucrurile care-i repugna, de tot ceea ce provoaca in el oroare, groaza si greata. Religia sa este cea a credintei, dragostei, elanurilor, adoratiei si entuziasmului care nu intarzie sa se transforme intr-o religie de persecutie, de zdrobire si exterminare a ereticilor si paganilor.“

Omul nr. 3
Este un om rational care are o teorie pentru tot ceea ce face si care pleaca, intotdeauna, de la considerente mentale. Centrul de gravitatie al vietii sale psihice este in centrul intelectual. La el functiile intelectuale domina asupra celor emotionale, instinctuale si motrice. Existenta sa este cea a ratiunii, a teoriei, iar arta sa este intelectuala, inventata.
„Cunoasterea sa este fondata pe o gandire subiectiv logica, pe cuvinte sau pe o intelegere literala. Este cunoasterea soarecilor de biblioteca, a scolasticilor. Religia sa este intelectuala si teoretica, o religie de dovezi si argumente, fondate pe rationamente, interpretari si deductii logice.“

Omul nr.4
Trebuie sa intelegem ca niciun om nu se naste nr. 4, ci devine 4, in urma unor eforturi de caracter foarte bine definit. Omul nr. 4 este produsul unei lucrari in scoala. Influentele obisnuite de educatie, cultura sau altele nu-l pot produce, iar nivelul sau este superior celorlalte trei categorii. El are un centru de gravitatie facut din ideile sale, aprecierea muncii si relatia sa cu scoala.
„In el, un centru psihic nu poate predomina asupra celorlalte, cum se intampla la oamenii nr.1, 2 sau 3. El incepe deja sa se cunoasca si sa stie incotro merge. Cunoasterea sa vine de la omul nr. 5, care a primit-o de la omul nr. 6, care l-a impins la izvor, la omul nr. 7. El nu asimileaza din aceasta cunoastere, decat ceea ce este pe masura puterilor sale. Cunoasterea sa a inceput sa se elibereze de elementele subiective ale oamenilor 1, 2 sau 3.“

Omul nr. 5
Acest tip de om a atins unitatea. Cunoasterea sa este o cunoastere totala si indivizibila. El are acum un „Eu” indivizibil si toata cunoasterea ii apartine. El nu mai poate avea un „Eu” care sa stie ceva, fara ca un altul sa fie informat. Ceea ce stie, stie cu toata fiinta sa. Cunoasterea sa este mai aproape de cunoasterea obiectiva, care nu poate fi cea a omului nr.4.
„El poate deveni 5, fara sa fi fost 4. In acest caz, el nu se poate dezvolta mai mult. Pentru a deveni omul nr. 6, el va trebui sa-si refaca in mod complet esenta deja cristalizata si sa piarda, deliberat, fiinta sa de om nr. 5. Aceasta nu poate fi dusa la bun sfarsit, decat in urma unor suferinte teribile.“
Ce inseamna cristalizare? Daca un om traieste fara conflict interior, daca totul i se intampla fara ca el sa se opuna, daca va merge totdeauna in directia curentului, el va ramane cum este. Dar, daca explodeaza o lupta interioara in acel om si, mai ales, daca in aceasta lupta el urmeaza o linie determinata, atunci unele trasaturi permanente vor incepe sa se formeze in el, el va incepe sa cristalizeze.

Omul nr. 6
El il urmeaza indeaproape pe omul nr.7. Nu se deosebeste de el decat prin unele caracteristici, iar cunoasterea lui reprezinta totalitatea cunoasterii accesibile omului, dar inca mai poate fi pierduta .

Omul nr.7
Este omul care a ajuns la dezvoltarea cea mai completa care ii este permisa unei fiinte umane si are tot ce poate avea un om, in special vointa, constiinta, un „Eu” permanent si imuabil. Cunoasterea este a lui cu totul si nu i se mai poate lua. Este cunoasterea obiectiva si in intregime complet practica.
„Divizarea omului in sapte categorii permite sa intelegem mii de particularitati, care nu ar putea fi intelese altfel“, explica G.I.Gurdjieff acesta impartire. Este o prima aplicare a conceptului de relativitate. Lucruri aparent identice pot fi cu totul diferite, in functie de categoria de oameni carora le apartin sau pe care ii avem in vedere. Toate manifestarile interioare si exterioare ale omului, tot ceea ce ii este propriu, toate creatiile sale sunt, de asemenea, divizate in sapte categorii.
Mai departe, Gurdjieff creeaza o metafora interesanta pentru a descrie evolutia omului.
„Incercati sa comparati omul cu o casa cu patru camere. El traieste in cea mai mica si cea mai saracacioasa, fara a banui catusi de putin, pana cand i se spune, existenta celorlalte trei, care sunt pline de comori. Cand aude vorbindu-se despre asta, incepe sa caute cheile acestor camere si mai ales a celei de-a patra, cea mai importanta. Cand a gasit mijlocul de a intra acolo, devine cu adevarat stapanul casei sale, pentru ca doar in acel moment, ea ii apartine cu totul si pentru totdeauna. Cea de a patra camera ii confera nemurirea, pentru care se straduiesc toate invataturile religioase sa-i arate calea“.
Invataturile lui Gurdjieff, Claude G. Thompson

Loading...

Lasă un răspuns