Mintea ta vorbeste tot timpul pentru ca aceasta este sarcina pe care i-ai dat-o tu

mintea taIn esenta, tu recreezi lumea exterioara in interiorul tau, iar apoi traiesti in mintea ta. Ce s-ar intampla insa daca te-ai decide sa nu mai faci acest lucru, sa nu mai narezi lumea exterioara, ci sa o observi in mod constient? Te-ai simti mai deschis, dar si mai expus, caci nu poti sti niciodata ce se va intampla in momentul urmator, iar mintea ta este obisnuita sa te ajute, prin procesarea experientelor tale curente astfel incat sa le integreze in perspectiva ta asupra trecutului si in viziunea ta asupra viitorului. Acest proces te ajuta sa pastrezi o aparenta de control asupra vietii tale. Daca mintea ta nu ar face acest lucru, te-ai simti extrem de neconfortabil. Pentru cei mai multi dintre oameni, realitatea este pur si simplu „prea reala”. De aceea, ei prefera sa o tempereze cu ajutorul mintii lor.

loading...

Mintea ta vorbeste tot timpul pentru ca aceasta este sarcina pe care i-ai dat-o tu. Tu te folosesti de ea ca de un mecanism de protectie, ca de o forma de autoaparare. In ultima instanta, ea te face sa te simti mai in siguranta. Atat timp cat vei continua sa-ti doresti acest lucru, vei fi fortat sa te folosesti de mintea ta ca de un tampon intre tine si viata reala, in loc sa traiesti efectiv aceasta viata. Lumea exterioara continua sa se deruleze in fata ta, avand foarte putin de-a face cu tine si cu gandurile tale. Ea a existat inainte de a aparea tu in ea si va continua sa dainuie mult timp dupa plecarea ta. Sub pretextul ca incerci sa ii dai un rost, tu incerci de fapt sa iti gasesti propriul rost in cadrul ei.

Nu exista nimic mai important pentru cresterea spirituala ca intelegerea faptului ca tu nu esti totuna cu vocea mintii tale. Tu esti cel care asculta aceasta voce. Atat timp cat nu intelegi acest lucru, vei continua sa te intrebi mereu care din numeroasele lucruri pe care ti le spune vocea te reprezinta. Oamenii fac nenumarate schimbari incercand „sa se descopere pe sine”. Ei incearca sa descopere astfel care dintre aceste voci diferite ale personalitatii lor ii reprezinta cu adevarat. Raspunsul este cat se poate de simplu: niciuna.

Daca iti vei contempla cu obiectivitate vocea interioara, vei constata ca cea mai mare parte din lucrurile pe care le spune sunt lipsite de semnificatie. Cu alte cuvinte, cea mai mare parte a dialogului mental este o simpla pierdere de timp si de energie. Adevarul este ca cea mai mare parte a vietii se desfasoara in functie de anumite forte pe care nu le controlezi, indiferent ce iti spune mintea ta. Este ca si cum ai sta seara si ai incerca sa te decizi daca iti doresti ca a doua zi dimineata sa rasara soarele. Soarele va continua sa rasara si sa apuna indiferent de decizia mintii tale. In aceasta lume se petrec miliarde si miliarde de lucruri. Oricat de mult te-ai gandi la ele, ele vor continua sa se petreaca, netinand cont de parerile tale.

Calatoria ta interioara depinde in totalitate de intelegerea faptului ca singura modalitate de a descoperi pacea interioara si multumirea deplina consta in a nu te mai gandi la tine insuti. Tu nu vei fi pregatit pentru cresterea spirituala pana cand nu vei intelege ca „eul” care vorbeste in permanenta in mintea ta nu va fi niciodata satisfacut. El are intotdeauna o problema sau alta. Sincer acum, cand a fost ultima oara cand nu te-a deranjat absolut nimic? Inainte de a avea problema curenta, tu ai avut o alta problema. Daca esti intelept, iti poti da seama ca dupa rezolvarea actualei probleme va urma o alta, si asa mai departe.

Pe scurt, tu nu te vei putea elibera vreodata de probleme pana cand nu vei scapa de acea parte a mintii tale care cauta cu lumanarea problemele. Atunci cand te deranjeaza ceva, nu te mai intreba: „Ce pot face in legatura cu aceasta problema?”, ci: „Ce parte din mine este deranjata de aceasta problema?” Daca te vei intreba: „Ce pot face in legatura cu aceasta problema?”, vei cadea automat in capcana convingerii ca in lumea exterioara exista o problema pe care trebuie sa o rezolvi. Daca doresti sa experimentezi cu adevarat pacea interioara indiferent de situatiile prin care treci, trebuie sa intelegi de ce le percepi sub forma de probleme. Spre exemplu, daca te simti gelos sau invidios, in loc sa incerci sa te protejezi, ai face mai bine sa te intrebi: „Ce parte din mine se simte geloasa (sau invidioasa)?” Aceasta intrebare te va determina sa privesti in interiorul tau si sa intelegi ca exista in tine un aspect care are o problema cu gelozia (sau cu invidia).

Daca poti vedea cu claritate aceasta parte afectata, intreaba-te: „Cine este cel care percepe acest lucru? Cine este cel care observa aceasta tulburare interioara?” Aceasta este solutia pentru toate problemele tale. Simplul fapt ca iti poti contempla tulburarea arata ca tu nu esti una cu ea. Orice act de contemplatie presupune o relatie intre un subiect si un obiect. Subiectul este numit „Martorul”, caci el este cel care asista la ceea ce se intampla. Obiectul este ceea ce vezi, in cazul de fata starea de tulburare interioara. Acest mecanism de constientizare obiectiva a problemelor noastre interioare este intotdeauna mai eficient decat risipirea noastra in situatia exterioara. Aceasta este diferenta esentiala intre o persoana orientata catre spiritualitate si una orientata catre lumea exterioara.

A fi orientat catre cele lumesti nu inseamna neaparat a avea bani sau un statut social. Inseamna sa crezi ca solutia la problemele tale interioare se gaseste in lumea exterioara, si ca daca vei schimba aceasta lume, problema ta se va rezolva. Niciun om nu ajunge insa la pacea interioara doar schimband un lucru sau altul din lumea exterioara. Asa cum spuneam, mintea noastra inlocuieste orice problema cu o alta. Singura solutie reala care permite iesirea din acest cerc vicios consta in a juca rolul de martor, schimbandu-ti astfel complet cadrul de referinta.

Pentru a obtine cu adevarat starea de libertate interioara, trebuie sa iti contempli in mod obiectiv problemele, nu sa te pierzi in ele. Nicio solutie nu poate aparea atat timp cat te risipesti in energia problemei. Orice om stie ca nu poti rezolva cu bine o situatie dificila atunci cand esti anxios, speriat sau furios. Prima problema pe care trebuie sa o rezolvi este propria ta reactie subiectiva. Tu nu vei putea rezolva nimic cu adevarat in lumea exterioara atat timp cat situatia respectiva te afecteaza in interior. De cele mai multe ori, problemele nu sunt ceea ce par. Cine isi linisteste mintea si atinge starea de luciditate si de claritate mentala intelege cu usurinta ca adevarata problema este acel aspect din fiinta sa care are o problema cu intreaga realitate, oricum s-ar manifesta aceasta.

Primul pas consta asadar in a rezolva aceasta problema interioara. Acest lucru presupune o trecere de la „constiinta orientata catre solutiile exterioare” la o „constiinta orientata catre solutiile interioare”. In acest scop, trebuie sa renunti la obiceiul de a crede ca solutiile la problemele tale se gasesc in lumea exterioara si constau in rearanjarea acesteia. Singura solutie permanenta pentru problemele tale consta in a te interioriza si in a te detasa de acea parte din tine care pare sa aiba atat de multe probleme cu realitatea. De indata ce vei face acest lucru, vei obtine un grad suficient de mare de luciditate pentru a-ti rezolva linistit problemele exterioare.

Michael A. Singer

Loading...

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.